Cultură

Alexandru Lupea și prima fărbărie cu aburi din Lugoj (1900)

Alexandru Lupea și prima fărbărie cu aburi din Lugoj (1900)

Cetateanul Lugoj

        Premisele dezvoltării industriale a orașului de pe Timiș au existat încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea când, pe baza acumulării de capital privat, iau naștere mai multe stabilimente care întrebuințează forța aburului. Celor două ramuri industriale timpurii, morăritul (Moara lui Höfller 1864) și materiale de construcții (1896 – 4 cărămidării), li se va alătura industria textilă, a cărei baze sunt puse în 1904 prin înființarea mătăsăriei, respectiv 1907 când incepe să funcționeze „Soc. Industria Textilă Ungaria de Sud“. Cu toate că fenomenul industrializării a fost unul lent, Lugojul reușește să se afirme în perioada dintre cele două războaie mondiale ca un viguros centru regional, numărul țesătoriilor ridicându-se la 14 în 1933.

        Germenii acestei ramuri industriale pot fi indentificați în ateliere de vopsitorie (boiangerii) și curățătoriile chimice înființate în Lugoj la începutul secolului XX. Tranziția de la culorile naturale vegetale, utilizate de sute de ani în industria casnică pentru vopsirea hainelor, la cele de sinteză a fost una subită, fiind declanșată prin descoperirea în 1856 a primului colorant sintetic denumit mov (mauve), de către chimistul englez William Perkin (1838-1907), pe bază de anilină extrasă din gudron de huilă. Îmbunătățirea cunoștințelor chimice a dus la apariția altor coloranți, care, în final, au revoluționat industria textilă, impunând o calificare superioară necesară meșterilor vopsitori. În Lugoj activau șase vopsitori în 1896 cunoscuți sub numele gânătari sau fărbari, termenul de boiangiu fiind preluat din Vechiul Regat mai târziu, în interbelic. Cel mai vestit dintre ei, care și-a câștigat un bun nume prin conduita sa – susținător al evenimentelor social-culturale naționale – și prin activitatea profesională în măistorimea lugojană a fost Alexandru Lupea, chemat de prieteni Sandi sau Uica Șandor.

        Născut în 1871 la Lugoj, într-o familie de tăbăcari, Alexandru Lupea, după ce a terminat clasele primare, a plecat la Timișoara unde a învățat meseria de vopsitor. Ajungând calfă a luat drumul străinătății – probabil în Imperiul German unde se aflau cele mai renumite ateliere și laboratoare de profil din Europa – având astfel contactul cu noile procese industriale. Întors acasă, deschide în casele proprii din Str. Corvin (Str. Siretului) nr. 69 – ulterior 16 – „prima vopsitorie cu aburi“ din Lugoj în anul 1900. Plațul a fost bine nimerit, prin faptul că se întindea până pe malul Timișului, maistorul având nevoie de cantități însemnate de apă pentru spălarea materialelor înainte și după colorare. Ca o noutate față de ceilalți vopsitori (9 în 1898, din care 2 români,) Lupea va folosi aburii pentru încălzirea coloranților, fixarea lor în textile ( lână, mătase etc.) și curățarea chimică a petelor.

          Căsătorit cu Cornelia Dobrin (rudă cu Constantin Dobrin, vopsitorul de pe Str. Timișorii), acesta a avut șapte copii, cărora le-a dat educație după voia inimii lor. Doi dintre ei, Iulian și Ionel au fost pregătiții temeinic în arta boiangeriei,cu practică la I.G.Farbenindustrie, cel mai mare conglomerat industrial chimic din lume, înființat în Germania în 1925. Fiica sa, Dr. Iuliana Lupea (căsătorită Seracin) a fost prima femeie medic pediatru din Lugoj, funcție pe care o ocupase în 1927.

        Firma prosperă, motiv pentru care Lupea deschide în 1919, în parteneriat cu J. Hlobil, o filială a curățătoriei la Băile Herculane, la care se vor adăuga alte două, la Chizătău și Făget. La începutul anilor ’20, împreună cu fiul sau Ionel, ridică un spațios atelier pe malul Timișului, în prelungirea parcelei pe care se afla vechea casă, reconstruită și ea.

         Portretul fizic și moral al celui care a fost Uica Șandor, poreclit cum era obiceiul în cercul meseriașilor „Subțire“, după conformația sa, este frumos ilustrat în cuvinte de compozitorul Filaret Barbu care compune necrologul în Viena (20 feb), trimițându-l spre a fi publicat în Răsunetul (nr. 10 din 3 mart. 1929): ” Ca meseriaș, de toată admirația, iar ca om puțini, foare puțini ca el în timpurile noastre. – Avea niște ochi unici de bunătate; suflet integru și camarad neîntrecut. Vecinic cu un surâs pe buze; îi plăcea tovărășia meselor de binefacere unde la voie bună era original…În el am întâlnit tipul neaoș al lugojanului: gospodar, binefăcător, simplu, vesel și original”. Alexandru Lupea a decedat în data de 12 feb. 1929 din cauza unei pneumonii. Afacerea a fost preluată de fiul său Ionel, care a condus-o până la naționalizare.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Şcoala de Muzică din Lugoj a primit o pianină nouă din partea Clubului Rotary

Gabriel Iosa18 ianuarie 2017

E ziua lui Eminescu. Ce a făcut poetul, la Lugoj, în urmă cu aproape 150 de ani

Cetateanul15 ianuarie 2017

Invitaţie la teatru. Actorii lugojeni încep anul cu „Hangiţa”

Daniel Groza11 ianuarie 2017

Ucrainienii şi sârbii din zona Lugojului sărbătoresc Crăciunul

Daniel Groza6 ianuarie 2017

Biserica și credincioșii, deranjați de spectacolul rock de Revelion:“Din biserică se auzeau grohăiturile unora care cântau la festival”

Daniel Groza3 ianuarie 2017

Lugojul, cel mai slab spectacol de Revelion dintre oraşele din vestul ţării. Cântă o trupă anonimă din Ungaria

Daniel Groza28 decembrie 2016

Astăzi e Sfântul Ştefan. Ce tradiţii şi obiceiuri sunt în această zi

Cetateanul27 decembrie 2016

Mitropolitul Banatului vine la Lugoj să sărbătorească 250 de ani de existenţă a Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”

Daniel Groza23 decembrie 2016

TEN TV are program special de Crăciun. Vezi ce emisiuni și filme difuzează

Cetateanul22 decembrie 2016

Făgetul dă clasă Lugojului! Un bulz de 30 de metri şi peste 150 de artişti cu ocazia Târgului de Crăciun

Gabriel Iosa14 decembrie 2016

Să arătăm că ne pasă! Concert caritabil la English Pub pentru copiii de la Centrul „Sf. Ioana Antida” din Lugoj

Iasmina Olariu14 decembrie 2016

Spectacol aniversar al Ansamblului “Lugojana”! 25 de ani de activitate festivalieră la Lugoj şi în întreaga lume

Gabriel Iosa14 decembrie 2016
%d blogeri au apreciat: