După moartea unui părinte, multe familii lasă succesiunea pentru mai târziu, lucru de înțeles într-o perioadă de doliu. Problemele apar atunci când această amânare se întinde pe ani și intervine exact în momentele în care este nevoie de o decizie clară privind bunurile rămase, cum ar fi vânzarea locuinței, actualizarea actelor de proprietate sau obținerea unor finanțări. Chiar și în familiile în care nu există neînțelegeri între moștenitori, lipsa documentelor poate transforma o situație simplă într-una complicată și costisitoare.
Potrivit Codului Civil, ale cărui reguli în materie rămân valabile și în anul 2026, dreptul la moștenire nu se pierde doar prin trecerea timpului. Cu alte cuvinte, calitatea de moștenitor nu este anulată de anii scurși de la deces, iar succesiunea poate fi dezbătută și după o perioadă îndelungată. Totuși, deși protecția legală există, în lipsa finalizării procedurii apare un blocaj administrativ important.
Fără certificatul de moștenitor, un notar public nu are baza juridică necesară pentru a autentifica un contract de vânzare-cumpărare pentru o locuință moștenită. În lipsa actului oficial care atestă proprietatea, transferul legal al imobilului către un cumpărător nu poate avea loc. Astfel, deși familia are vocație succesorală și este protejată de lege, imobilul nu poate fi folosit liber în circuitul civil. În plus, lipsa succesiunii împiedică și accesarea unor finanțări garantate cu acel bun, ceea ce reduce semnificativ opțiunile economice ale urmașilor.
Blocajul se extinde și asupra cadastrului și cărții funciare. Neîncheierea succesiunii împiedică înscrierea noilor drepturi în cartea funciară, în conformitate cu Codul Civil și cu prevederile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996. Potrivit Revistaioana, atunci când o casă sau un teren nu are o înscriere corectă și actualizată, demersurile de reparcelare, dezmembrare sau comasare rămân doar la stadiul de intenție. La fel se întâmplă și cu dezmembrările, alipirile de parcele sau actualizările documentelor tehnice, toate rămânând imposibil de realizat până la emiterea certificatului notarial.
Codul Civil stabilește și un termen clar pentru opțiunea succesorală, de exact un an de la data decesului. În acest interval, persoanele cu vocație succesorală trebuie să decidă dacă acceptă moștenirea sau renunță la ea. Acceptarea nu înseamnă însă numai o declarație expresă. Ea poate rezulta și din fapte, cum sunt folosirea constantă a bunurilor, plata regulată a impozitelor locale sau administrarea proprietății. Aceste acțiuni au valoare juridică și pot susține dezbaterea succesiunii chiar și după mai mulți ani.
Totuși, astfel de acte nu echivalează cu finalizarea succesiunii. Oricât de bine ar fi administrată proprietatea, plata taxelor nu poate înlocui rolul certificatului de moștenitor în vânzarea imobilului sau în operarea modificărilor necesare în cartea funciară.
Întârzierile nu sunt provocate doar de conflicte între rude. Procedurile se pot prelungi luni întregi și atunci când familia este în deplină înțelegere. Dificultățile cresc atunci când există mai mulți moștenitori sau când unii dintre ei locuiesc în străinătate. Coordonarea semnăturilor, întocmirea procurilor, strângerea actelor de stare civilă și refacerea istoricului proprietății presupun un efort considerabil. Iar atunci când apare o oportunitate de finanțare sau un cumpărător interesat imediat, lipsa unui dosar succesoral finalizat poate duce la costuri neprevăzute, solicitări urgente de documente și chiar la blocarea completă a tranzacției.
