Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF vor putea verifica și situațiile fiscale personale, după publicarea în Monitorul Oficial, luni, a unui ordin care le extinde competențele. Ținta explicită a acestor controale este aplicarea impozitului de 70% pentru veniturile din surse neidentificate obținute de persoanele fizice.
Prin această schimbare, zona de control nu mai rămâne într-un cadru restrâns, ci trece într-o arie operațională mai largă în interiorul ANAF. Pentru contribuabilii care au fluxuri personale mari de numerar, investiții, retrageri din companii sau tranzacții recurente, măsura înseamnă un risc fiscal mai ridicat. Mai mulți inspectori pot face astfel de verificări, iar presiunea de a demonstra proveniența sumelor devine mai mare.
Impactul este important mai ales acolo unde patrimoniul personal se intersectează cu capitalul companiei. Antreprenorii, managerii și investitorii care mută bani între conturi, finanțează afaceri din resurse proprii sau au cheltuieli personale ridicate în raport cu veniturile declarate intră într-un climat de control mai strict. Miza este semnificativă, deoarece din fiecare 100 de lei considerați venituri din surse neidentificate, 70 de lei ar merge la buget sub forma acestui impozit.
Potrivit Financiarul, ordinul publicat în Monitorul Oficial, luni, reglementează explicit extinderea competențelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală pentru verificarea situațiilor fiscale personale. Informațiile publicate indică două obiective: combaterea evaziunii fiscale și asigurarea conformității fiscale în rândul contribuabililor persoane fizice.
Extinderea competențelor DGAF crește direct riscul operațional pentru persoanele fizice care nu pot susține cu documente proveniența unor venituri sau disponibilități bănești. Din perspectiva cash flowului personal, orice sumă pe care fiscul o încadrează la venituri din surse neidentificate poate fi taxată cu 70%, ceea ce lasă foarte puțin spațiu pentru corecții ulterioare în lipsa unei evidențe solide.
Și pentru companii efectele pot fi relevante. Un control mai agresiv asupra averilor personale poate influența deciziile privind distribuțiile, împrumuturile între persoană fizică și firmă, ritmul retragerilor de lichiditate și disciplina documentară din jurul acestor operațiuni. În practică, orice flux financiar personal legat de business devine mai sensibil din punct de vedere fiscal.
Datele disponibile până acum nu clarifică însă mai multe aspecte esențiale: criteriile de selecție, pragurile care ar declanșa verificările, metodologia prin care se stabilește diferența dintre venituri și cheltuieli sau modul de colaborare între DGAF și celelalte structuri ale ANAF. În lipsa acestor detalii, singurul fapt cert este că aria de control se lărgește.
Măsura are și o componentă bugetară, chiar dacă nu a fost prezentată o estimare oficială a impactului asupra încasărilor. Dacă baza de control crește prin implicarea DGAF, ANAF își creează premise pentru a accelera identificarea și taxarea veniturilor nejustificate. Pentru contribuabil, orice neconcordanță între veniturile declarate și utilizarea fondurilor devine mai costisitoare. În acest context, disciplina documentară devine parte din managementul riscului, la fel ca lichiditatea sau gradul de îndatorare.
Deocamdată, ordinul publicat luni oferă o concluzie clară: verificarea situațiilor fiscale personale nu mai rămâne doar în aria clasică de control, ci va fi făcută și de inspectorii DGAF din cadrul aparatului propriu al ANAF, în scopul impozitării cu 70% a veniturilor nejustificate ale persoanelor fizice.
