Căldura extremă poate fi resimțită mult mai greu de persoanele care iau tratament zilnic, mai ales pentru depresie, anxietate, ADHD, afecțiuni psihice, inimă sau tensiune arterială. În astfel de cazuri, problema nu este doar disconfortul provocat de temperaturile ridicate, ci faptul că unele medicamente pot afecta felul în care corpul își reglează temperatura și își păstrează apa.
Ileana Okumus, în vârstă de 28 de ani, a dormit 18 ore într-o singură zi în timpul caniculei din Bruxelles, după ce în apartamentul ei s-au atins 34°C. Ea urmează tratament pentru depresie și anxietate, iar epuizarea resimțită a fost mult peste ce te-ai aștepta într-o zi foarte caldă.
Explicația ține de modul în care organismul se răcește. Hipotalamusul este centrul de termoreglare al creierului, locul din care corpul primește semnalul să se răcească. Robert Feder, psihiatru pensionat la Medical Society Consortium on Climate and Health, explică: „Această zonă a creierului ne face să ne reducem activitatea, să transpirăm mai mult, să ne reducem metabolismul, toate adaptări benefice la căldură”.
Problema apare atunci când tratamentele uzuale interferează cu aceste mecanisme. Medicamentele pentru ADHD, inclusiv stimulente precum Ritalin, cresc producția de căldură internă și constrictă vasele de sânge. Antipsihoticele blochează dopamina și anulează mecanismele naturale de răcire. Antidepresivele pot duce la o pierdere mai mare de apă exact în perioada în care organismul are nevoie să o conserve. Una din cinci persoane care iau antidepresive de tip SSRI și SNRI poate avea transpirație excesivă, ceea ce împinge corpul mai repede spre deshidratare.
Și pentru cei aflați sub tratament cardiac sau pentru tensiune arterială, zilele de caniculă cer atenție suplimentară. Diureticele pot duce la deshidratare severă. Beta-blocantele limitează fluxul de sânge spre piele și împiedică eliminarea căldurii. Inhibitorii ECA și blocanții receptorilor de angiotensină, prescurtați BRA, pot anula senzația de sete. Recomandarea practică este clară: tratamentul nu trebuie oprit din proprie inițiativă, dar este necesară mai multă atenție la simptome și o discuție cu medicul despre efectele pe timp de caniculă.
Caroline Fraissinet, de 36 de ani, din Los Angeles, ia un antidepresiv, un stabilizator de dispoziție și un medicament pentru ADHD. În timpul unui val de căldură, ea a observat lipsă de concentrare, iritabilitate și transpirație excesivă. Aceste semnale pot fi confundate ușor cu oboseala, dar pot arăta că organismul face față tot mai greu temperaturilor ridicate.
Un studiu realizat pe pacienți vârstnici din SUA a arătat un risc crescut de spitalizare din cauza căldurii chiar și fără valuri extreme de caniculă, pe fondul medicației. Pentru familii, acest lucru contează direct: pericolul nu apare doar în zilele record, ci și în episoade de căldură care par suportabile, mai ales în cazul părinților sau bunicilor aflați sub tratament. Revista Ioana notează că riscurile cresc și mai mult când se adaugă munca în aer liber, lipsa aerului condiționat sau locuirea în „insule de căldură urbană”, zone care rămân mult mai fierbinți din cauza betonului și a traficului.
Logan Harper, medic de familie la Universitatea din Colorado Anschutz, explică unde poate duce această combinație: „Cu acest impact combinat, poți ajunge să te deshidratezi atât de sever încât îți crește riscul de insuficiență renală, un atac de cord sau unul dintre multele alte efecte severe asupra organelor”.
Semnele de alarmă care cer reacție rapidă sunt clare. Insolația nu înseamnă doar senzația de căldură puternică. Printre simptomele de urgență se numără stare mentală alterată, confuzie, puls ridicat, transpirație abundentă sau, din contră, lipsa totală a transpirației. Robert Feder a explicat de ce lucrurile se pot agrava repede: „Asta devine o problemă agravantă atunci când ești deja deshidratat din cauza temperaturilor ridicate”.
Recent, atenția s-a îndreptat și spre riscurile medicamentelor pentru slăbit, după decesul studentei Josephine Nasr, care lua Mounjaro. Cazul a pus în lumină importanța unei evaluări medicale complete înainte de orice tratament. În același timp, zilele foarte calde sunt un motiv concret pentru a întreba direct medicul ce efecte poate avea tratamentul asupra setei, transpirației și toleranței la căldură.
Când apar semne precum confuzia sau schimbarea comportamentului, reacția nu trebuie amânată. Cecilia Ahanonu, asistent medical la medicină de urgență, Universitatea Touro, spune clar: „Oricare stare mentală alterată sau confuzie, sau dacă cineva nu se comportă normal, ar trebui să te determine să duci persoana imediat la cea mai apropiată cameră de gardă.”
