Cultură

Cea mai puternică breaslă din Lugojul de odinioară: cojocarii

Cea mai puternică breaslă din Lugojul de odinioară: cojocarii

Autoliv

          În fiecare an, pe data de 20 iulie, creștinii sărbătoresc pe profetul Vechiului Testament, Sfântul Ilie, cel care după 3 ani de secetă a adus – prin rugăciuni- evreilor ploaia, întorcându-i din idolatrie la adevaratul Dumnezeu. Notorietatea de care s-a bucurat în cultura populară Sf. Ilie – aducător de furtună – s-a fundamentat în timp, pe baza asimilării vechilor zei ai recoltelor si pe analogiile existente între sfânt și Helios – zeul soare. Reprezentat în iconografia bizantină cu barbă, păr cărunt și cu nelipsitul cojoc (pe care l-a folosit pentru a despărți râul Iordan, ulterior cedat succesorului său, profetul Eliseu), Ilie a devenit în perioada medievală patronul țehului cojocarilor. Aflat la granițele Regatului Maghiar, Banatul, mereu expus incursiunilor otomane, nu a reușit să dezvolte o cultură urbană de genul celei din Principatul Transilvaniei înainte de cucerirea regiunii de către Casa de Habsburg (1718). Abia la începutul secolului al XIX-lea (1815) austriecii vor permite organizarea meseriașilor bănățeni în bresle comune, unele profesiuni fiind slab reprezentate pentru a se constitui independent. După acest tipar au fost organizate în Lugoj pe baza privilegiilor obținute în 1818 trei gilde (a patra în 1844) din care o reținem pe cea care îi grupa pe cojocari alături de tăbăcari, căldărari, brutari, producători de turte dulci, măcelari și săpunari. Recensământul din 1828 ne indică un număr de 152 de meseriași lugojeni, din care cei mai numeroși sunt cojocarii: 19.

          În opoziție cu principiile liberalismului economic promovat la mijlocul secolului al XIX-lea, breslele au creat în Banat premisele dezvoltării asociaționismului burghez, a cărui rol va fi hotărâtor, după 1867, în diminuarea multiplelelor decalaje existente față de Europa Occidentală. Odată cu desființarea breslelor (1872), meseriașii au devenit liberi să își exercite profesiunea pe baza unei autorizații. Pentru apărarea intereselor comune lugojenii s-au organizat în Corporația Meseriașilor (1876) urmată în 1901 de formarea Asociației Meseriașilor Români din Lugoj. Sentimentul de înfrățire a indivizilor care practicau aceeași profesiune a fost în continuare cultivat prin intermediul petrecerilor și convenirilor sociale, dar mai ales prin participarea la viața religioasă a urbei. Numărul meseriașilor a crescut de la 340 în 1853 la 724 în anul 1898.

           Ocazii speciale au fost cele ale Sfinților ocrotitori ai corporațiilor, primele patru ca mărime după numărul de membri (1898) au fost: breasla cizmarilor (călțunari) – 81 (Sf. Spiridon), cojocarilor – 61 (Sf.Ilie), măcelarilor – 54 (Sf. Mihail si Gavril), tăbacarilor/argăsitorilor – 48 (Sf. Petru și Pavel). Deși tăbăcarii au fost cei mai renumiti pentru meșteșugul lor, olarii dând numele unui cartier, breasla cojocarilor – a doua ca mărime – a fost cea mai activă și prosperă. Mărturii sunt donațiile făcute de-al lungul anilor bisericii ortodoxe „Adormirea Vergurei Maria“ din Lugoj: 1829 – baldachin (1065 fl.), 1833 – cruce de argint aurit cu pietre (300 fl.), 1843 – flamură verde (620 fl.), 1851- un steag vânăt (580 fl.), 1860 – policandru (210 fl.), 1869 – baldachin (1400 fl.) și o icoană (50 fl.), 1889 – steag de înmormântare (150 fl.). Prapurele confecționat în 1893 (700 fl.) a fost înlocuit cu un steag mare sfințit în 1898 ( în prețul de 1200 fl. întrând și reparația baldachinului). Astăzi flamura se află în colecția Corporației Meseriașilor din localitate.

           Ziua de 20 iulie 1898 a început la ora 5 dimineța cu bubuituri de tunuri mici (treascuri), urmând sfințirea propriu-zisă a baldachinului si a drapelului după liturghia de dimineață celebrată de protopopul Dr. George Popovici. Răspunsurile au fost date de Reuniunea de Cântări și Muzică condusă de Ion Vidu. Biserica a fost ticsită de lume, la slujbă participând alături de C.Brediceanu și preotul greco-catolic Vasile Lucaciu. Nașii steagului au fost soția avocatului G. Dobrin și pronotarul D. Florescu. După serviciul divin toată lumea s-a îndreptat spre casa starostelui cojcarilor, Vasile Dobrin, unde s-au sfințit ofrandele. Seara a urmat o petrecere în gradina Hotelului „Concordia“ care durat până în zori. Peste 100 de perechi au jucat în coloane „Romana“ și „Cadrilul“.

          Ințiativele cojocarilor au continuat de-a lungul timpului, aceștia dând dovadă de solidaritate și generozitate în acțiunile lor. În data de 20 iulie 1901, la ora 11 a fost sfințit steagul calfelor de cojocari, care erau în jur de 30 de persoane. Banii strânși în urma petrecerilor au fost folosit fie pentru ajutorarea nevoiașilor – cazul sinistraților din 1910, fie au fost depuși în contul deschis la Banca Albina pentru pictarea din nou a bisericii ortodoxe.

          La sfârșitul secolului al XIX-lea, în pofida declinului înregistrat de celelalte meserii din cauza concurenței îndustriei mari, cojocarii lugojeni au avut în continuare o piață mare de desfacere care se întindea până la Mureș. Titu Hațieg a estimat producția acestora pe anul 1898 la circa 10.000 cojoace, cele simple find realizate în 1-2 zile, iar cele frumos îmbodobite în circa 8 zile. Efectele modernizării societății lugojene sunt vizibile în perioada interbelică când scad practicanții meseriilor tradiționale: de la 81 de cojocari menționați în 1913 la 54 în 1928. Tăranul renunță la opinci în locul pantofilor, iar straiele populare sunt înlocuite cu veșmintele occidentale de la oraș.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Programul rugilor de Rusalii, în satele din zona Lugojului

Cetateanul25 mai 2017

Silviu Oravitzan le scrie lugojenilor şi explică cum stau lucrurile cu donaţia sculpturii din Parcul Poştei

Cetateanul24 mai 2017

Alfabetizare cu forţa acum 200 de ani în Banat. Părinţii care-şi împiedicau copiii să frecventeze şcoala erau pedepsiţi

Cetateanul19 mai 2017

FOTO – Lugojenii sunt aşteptaţi la „Noaptea sinagogilor deschise”. Pot afla istoria şi tradiţiile comunităţii

Cetateanul18 mai 2017

Cum se schimbă sala de spectacole a Teatrului “Traian Grozavescu” din Lugoj. Ce lucrări se vor executa în această vară

Cetateanul16 mai 2017
muzeu Lugoj

Noaptea Muzeelor, marcată şi la Lugoj. Ce vor putea vedea cei care vor vizita muzeul lugojean

Cetateanul15 mai 2017

Seară vieneză la Lugoj. Treizeci de elevi pot să primească bilete gratis

Cetateanul13 mai 2017

140 de concurenţi din întreaga ţara se întâlnesc la Lugoj, la Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică „Clara Peia”

Cetateanul11 mai 2017

Primarului nu-i plac costumele verzi, pe care şi le-au cumpărat dansatorii lugojeni. Le-a mai dat 40.000 de lei ca să-şi schimbe ţinuta

Cetateanul10 mai 2017

Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” participă la Festivalul Naţional de teatru de la Roman

Cetateanul9 mai 2017

Începe la Timişoara, cea de-a XXXI-a sesiune Helion, cel mai important brand al literaturii SF din România

Cetateanul5 mai 2017

VIDEO – Premiera Gardienii Galaxiei 2 ajunge şi la Cinema Bela Lugosi

Cetateanul2 mai 2017
%d blogeri au apreciat: