Banii merg la tratament, nu la prevenție
Costurile totale pentru sănătate în România au depășit 108 miliarde de lei în 2024, însă o parte semnificativă din această sumă, aproape un sfert, a fost acoperită prin plăți directe făcute de pacienți. Structura finanțării arată că 77,3% din fonduri au fost publice, în timp ce doar 0,7% au provenit din asigurări private sau contribuții ale angajatorilor. Această presiune financiară asupra cetățenilor se adaugă unui context economic marcat de o inflație anuală de 8,2%, înregistrată în iulie 2026.
Cea mai mare parte a banilor a fost direcționată către spitale, care au absorbit 42,5% din totalul cheltuielilor, adică 46,05 miliarde de lei. Farmaciile au preluat 26,9% (29,15 miliarde de lei), iar cabinetele și policlinicile din ambulatoriu au primit 17,7% din fonduri. Analiza pe tipuri de servicii arată că sistemul medical este concentrat pe tratarea bolilor, nu pe prevenirea lor. Serviciile curative, precum tratamentele și internările, au însumat 58,98 miliarde de lei, reprezentând 54,4% din toate cheltuielile de sănătate și o creștere de 18,6% față de anul 2023. Doar spitalizările au costat 43,34 miliarde de lei.
Administrația sistemului costă dublu față de prevenție
A doua cea mai mare cheltuială a fost cea pentru medicamente și bunuri medicale cumpărate direct de populație, care a ajuns la 29,15 miliarde de lei (26,9% din total), cu 15,8% mai mult decât în 2023. În contrast, sumele alocate pentru prevenție au rămas extrem de scăzute. Cheltuielile pentru vaccinări și programe de screening au fost de numai 1,23 miliarde de lei, adică 1,1% din totalul bugetului pentru sănătate. În schimb, costurile administrative ale sistemului au fost de peste două ori mai mari, ridicându-se la 2,88 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,7% din total. Această discrepanță explică de ce, deși contribuie la asigurările de sănătate, cetățenii continuă să plătească sume considerabile la farmacie sau pentru alte servicii medicale, în timp ce prevenția rămâne subfinanțată, conform datelor analizate de News24.
Salariile din spitale consumă banii pentru medicamente și tratamente
Perspectivele pentru 2025 mențin aceeași tendință, cu spitalele rămânând principalul consumator de fonduri. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS, a precizat că din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de 77,87 miliarde de lei pentru 2025, spitalelor le-a fost alocată suma de 34,73 miliarde de lei. Ea a adăugat că jumătate din acest buget merge către „influențe salariale”, o formulă care indică ponderea ridicată a cheltuielilor de personal.
Problema este confirmată și de Ilie Bolojan, care, într-o declarație din 27 iulie, a subliniat impactul direct asupra pacienților. „Raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, cheltuielile de personal medii în spitalele din România reprezintă 65% în medie. Dar avem și spitale, avem în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale.”
