Cultură

DOCUMENTAR – Constantin Rădulescu, primarul care a luptat pentru emanciparea culturală a românilor din Lugoj

DOCUMENTAR – Constantin Rădulescu, primarul care a luptat pentru emanciparea culturală a românilor din Lugoj

Autoliv

Evenimentele revoluționare desfășurate între anii 1848-1849 au subliniat, pe lângă dorința de libertate a popoarelor implicate în conflictul armat, necesitatea transformării societății central-europene, marcând, totodată, startul procesului de modernizare în această parte a bătrânului continent. În provincie, schimbările s-au produs treptat, tardiv în raport cu centrul, prin intermediul elitelor locale.

Regimul neoabsolutist (1849-1860), în ciuda restricțiilor politice impuse, a  susținut consolidarea economică a clasei de mijloc, favorizând asimilarea tendințelor burgheze europene în sânul comunității lugojene: înființarea primei tipografii, urmate de primul ziar local, Lugoser Anzeiger (1853), înmulțirea bibliotecilor ( școlare, de împrumut etc), afirmarea unor exigențe în materie de urbanism, cererile fiind satisfăcute în parte, după posibilități, de administrația locală ( iluminatul stradal este sporit prin amplasarea unui număr de 33 de lămpi cu ulei în 1854; în timpul primarului J. Liszka este amenajată “promenada” pe malul Timișului, lângă gimnaziu – primul spațiu de loisir al orașului) etc. Străzile Lugojului, deși primesc nume oficiale în 1856, abia în 1864 – mandatul primarului F. Kuffrik (armurier de meserie) – sunt amplasate plăcuțele cu numele străzilor în limba română și germană și numerele de casă.

Înfrumusețarea localității, atât de râvnită de lugojeni, este reclamată în presa locală, răspunsul venind (de cele mai multe ori) din partea particularilor. Spre exemplu, în 1866, Johann Höcher ridică statuia Sfântului Ioan Nepomuk pe malul Timişului, aducând o notă aparte locului care de atunci s-a numit Piața Sf. Ion (a fost demolată în anii ’60 pentru a face loc Casei de Cultură a Sindicatelor).

Primărie, în pragul falimentului

Instituția primăriei, pe lângă faptul că nu a putut să asigure lucrările de întreținere și amenajare a spațiului public din cauza bugetului infim pe care l-a avut, a ajuns în pragul falimentului la sfârșitul anilor ’60, riscând să fie scoasă la licitație de către fisc pentru impozitele restante. Vinovații morali ai catastrofei din 1869 au fost: primarul Ioția Pavel (cojocar de meserie) și protojudele Lugojului, Vasile Stoian – ambii aflați sub aripa protectoare a prefectului de Caraș, Ioan Faur, prin legăturile matrimoniale avute, primul cu sora lui Faur, respectiv cel de-al doilea cu verișoara acestuia! Profitând de indolența și dezinteresul lor, casierul orașului împreună cu controlorul au delapidat suma de 14.000 de fl. din bugetul local.

În perioada următoare, cu concursul unor primari responsabili (F. Kuffrik, contabilii Ianculescu și Stanislievici, C. Udria) administrația locală revine la o oarecare stabilitate, Lugojul înregistrând câteva reușite: inaugurarea noului spital comunal (1874 – actuala Școală de Arte ), gara (1876), mutarea Regimentului VII de Honovezi în 1877, unificarea comitatelor Caraș și Severin (1881) etc.

Rădulescu, trei mandate de primar

Cu ocazia alegerilor comunale din 1882, este desemnat ca primar al Lugojului, Constantin Rădulescu. Notorietatea acestuia în cercurile românești din Banat se datorează personalității sale complexe: un om integru cu principii solide, cu un larg orizont cultural ( alături de limbile germană, maghiară cunoscând și limba franceză), devotat familiei, înfocat luptător pentru emanciparea culturală a românilor, un orator remarcabil etc.

Născut în Chizătău, pe 24 feb. 1824, într-o familie de preoți, Constantin Rădulescu, după ce realizează studiile gimnaziale la Lugoj și pe cele liceale în Timișoara, absolvă în 1847 Politehnica din Pesta. În timpul Revoluției de la 1848-1849, ocupă funcția de inginer al orașului Timișoara. La începutul anilor ’50 este numit inginer-inspector al cadastrului din Banat, rezidând în Ciacova până în 1854 când este mutat la Lugoj. Deține funcția de inginer-șef al Comitatului Caraș timp de doi ani, în 1863 fiind destituit în urma unor intrigi politice.

Având familie și copii de întreținut, Rădulescu, muncește la măsurarea domeniului familiei Mocioni din Foeni, în paralel frecventând cursurile Facultății de Drept din Debrecen. După absolvire, în 1871 își deschide un birou de avocatură în Lugoj. Reprezentant legal al Episcopiei ortodoxe a Caransebeșului, acesta este ales  în 1870 ca deputat sinodal în cercul Lugojului. Îl găsim implicat în viața social-culturală a Lugojului, ca membru fondator al Societății de lectură din Lugoj și participant nelipsit de la convenirile sociale, balurile și seratele românești.

Încrederea pe care lugojenii au acordat-o lui Rădulescu, ales primar în trei mandate (1882-1886) se datorează competențelor sale profesionale dobândite în activitatea de inginer. Beneficiind de sprijinul senatorilor comunali, Rădulescu schițează, prin măsurile adoptate, planul dezvoltării urbanistice ale Lugojului, ulterior continuat de Árpád Marsovszky: canalizarea cartierului Balta Lată (secarea bălților în 1882), curățarea malurilor Timișului, plantarea pomilor în Piața Isabella (1883, actuala J.C. Drăgan), adoptarea unui regulament de ordonare și funcționare a șatrelor din piața Lugojului (1882),  zidirea primei cazărmi de pe Str. Bocșei (1884) împreună cu dreptul primăriei de a arenda băutura pentru aceasta.

Propune edificarea unui pod de fier în locul celui de lemn în anul 1887. Chestiunea este amânată din cauza costurilor de construcție. După lungi dezbateri, petiția înaintată Ministerului de Interne în 1886 este aprobată.

Lugojul devine oraș cu magistratură rânduită în 1889. Costurile suplimentare la care sunt supuși contribuabilii îi determină pe mai mulți români din administrație să dezaprobe schimbarea statutului orășenesc. Ajuns la vârsta de 65 de ani, Rădulescu se retrage din administrație, punând bazele Băncii “Lugojana”, a cărui director a fost până la decesul său survenit în data de 7 sept. 1895.

La intervenția expresă a lui Rădulescu, în 1891 la comitat, noile plăcuțe stradale, proiectate doar în limba maghiară, vor deveni bilingve, fiind adaptate celor două comunități: română și germană. Reamintim faptul că, pe lângă meritele profesional-culturale, Constantin Rădulescu, împreună cu soția Paulina (n. Șeiman) a întemeiat o ilustră dinastie românească, din care amintim următoarele personalități: scriitoarea Sofia Vlad-Rădulescu (fiica), nepotul acestuia, poetul dialectal Victor Vlad Delamarina, copii cuplului  C. Brediceanu și Cornelia Rădulescu (nepoții: Tiberiu, Caius și Sempronia Brediceanu), compozitoarea Elena Rădulescu (fiica) căsătorită cu George Dobrin.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Concurs pentru fotografii amatori din Lugoj. Cele mai bune 22 de lucrări vor fi expuse la English Pub

Cetateanul29 mai 2017

Programul rugilor de Rusalii, în satele din zona Lugojului

Cetateanul25 mai 2017

Silviu Oravitzan le scrie lugojenilor şi explică cum stau lucrurile cu donaţia sculpturii din Parcul Poştei

Cetateanul24 mai 2017

Alfabetizare cu forţa acum 200 de ani în Banat. Părinţii care-şi împiedicau copiii să frecventeze şcoala erau pedepsiţi

Cetateanul19 mai 2017

FOTO – Lugojenii sunt aşteptaţi la „Noaptea sinagogilor deschise”. Pot afla istoria şi tradiţiile comunităţii

Cetateanul18 mai 2017

Cum se schimbă sala de spectacole a Teatrului “Traian Grozavescu” din Lugoj. Ce lucrări se vor executa în această vară

Cetateanul16 mai 2017
muzeu Lugoj

Noaptea Muzeelor, marcată şi la Lugoj. Ce vor putea vedea cei care vor vizita muzeul lugojean

Cetateanul15 mai 2017

Seară vieneză la Lugoj. Treizeci de elevi pot să primească bilete gratis

Cetateanul13 mai 2017

140 de concurenţi din întreaga ţara se întâlnesc la Lugoj, la Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică „Clara Peia”

Cetateanul11 mai 2017

Primarului nu-i plac costumele verzi, pe care şi le-au cumpărat dansatorii lugojeni. Le-a mai dat 40.000 de lei ca să-şi schimbe ţinuta

Cetateanul10 mai 2017

Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” participă la Festivalul Naţional de teatru de la Roman

Cetateanul9 mai 2017

Începe la Timişoara, cea de-a XXXI-a sesiune Helion, cel mai important brand al literaturii SF din România

Cetateanul5 mai 2017
%d blogeri au apreciat: