ALDE

Cetateanul

Social

DOCUMENTAR – Istoria unei afaceri de familie: Curelăria Knobloch, cea mai mare din Banat

DOCUMENTAR – Istoria unei afaceri de familie: Curelăria Knobloch, cea mai mare din Banat

Cetateanul Lugoj

PMP

Intervențiile dezastroase (cu titlul de mutilări) înfăptuite în ultimii 50 de ani asupra nucleelor istorice a mai multor orașe din România, au căpătat forma unor adevărate atentate la adresa comunităților locale. Alături de consecințele imediate, vizibile cu ochiul liber în disonanța urbanistică creată de introducerea unei arhitecturi discrepante, putem observa efectul fenomenului pe durată lungă: “depersonalizarea” unor zone vitale ale orașului, tradusă, peste ani, prin ștergerea parțială a memoriei locului. Un exemplu de “pată albă” pe harta Lugojului, care involuntar ne-a atras atenția, este porțiunea de la începutul străzii Nicolae Bălcescu, pe partea dreaptă, vizavi de brutăria “Ardelean”, unde se află mai multe blocuri ridicate în perioada 1973-1975.

Elementul surpriză, care vine să completeze munca de cercetare, se regăsește (de multe ori) în mărturiile descendenților unor familii de vază din istoria Lugojului. Prin intermediul domnului Cojerean Georg (fiul doamnei Knobloch, recăsătorită Cojerean) un lugojean stabilit de aproape trei decenii la Köln – căruia îi mulțumim pe această cale pentru informațiile și documentele din arhiva familiei pe care ni le-a pus la dispoziție cu multă amabilitate – am avut prilejul să redescoperim istoria fascinantă a unei prospere afaceri de familie, „Curelăria Knobloch“ și câteva din meseriile dispărute, la mare căutare în Lugojul de altădată: șelar, frânghier, pielar, tăbăcar etc.

Contracte cu cu jandarmeria maghiară şi armatele germană şi române

Începuturile firmei Knobloch le găsim în atelierul pe care curelarul sas Ludwig Rusch (originar din Sighișoara) l-a deschis în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Lugoj. În urma căsătoriei văduvei Klara Knobloch cu acesta, destinul fiului ei, Johann, va fi strâns legat de afacerea  familiei, pe care o va prelua după moartea lui Rusch în 1897. Tânărul Johann Knobloch (1878-1940), deși poseda un comportament ușor irascibil, a avut mai mult inclinații culturale, pasionat fiind de muzică și lectură, decât organizatorice. Ca un fapt curios, menționăm călătoria pe care acesta a realizat-o la începutul anilor 1900 împreună cu prietenul său, Istvan Csorba, în Filipine, voiaj în care au fost plecați aproape doi ani de acasă. Între timp, afacerea coordonată de mama sa, a înflorit, devenind cea mai mare manufactură de profil din Ungaria de Sud (Banat). Renumele de care s-a bucurat i-a fost întărit în 1911, prin acordarea Diplomei de Onoare (cea mai înaltă distincție) la Expoziția industrială și de agricultură organizată la Lugoj. Dacă pe plan intern firma Knobloch a avut contracte cu armata și jandarmeria maghiară, în comerțul internațional s-a remarcat ca furnizor de harnașamente al armatei germane și al celei române (1913).

Numărul angajaților ajunsese la circa 50 de persoane înainte de Primul Război Mondial, celebră fiind cartea poștală realizată după un clișeu fotografic al lui Naschitz, în care îl distingem pe proprietarul Johann Knobloch înconjurat de personalul manufacturii: șăgârți, meseriași, muncitori, bucătărese și secretara firmei. Denumită generic “Curelăria Knobloch – Riemergeschäft Knobloch”, societatea producea o gamă diversă de obiecte, rezultate din practicarea unor meșteșuguri conexe: piese de harnașament (hamuri de paradă și de muncă, șei, căpestre englezești), articole de piele (mănuși, cufere de călătorie din furnir și piele, genți de dame, cutii de pălării, articole de vânătoare), frânghii de tot soiul etc. Prin depozitul propriu, firma comercializa articole de întreținere (lac de piele, săpun englezesc pentru șea, apretură pentru piele), unelte pentru curelari, materiale pentru geamantane (piele și pâslă de mărimi diferite), alamuri pentru harnașament, unsoare pentru cai și copite etc.

Ansamblul cu caracter industrial, situat în  Str. Szechenyi (mai târziu Str. Principele Carol), nr. 23, era compus din magazinul de prezentare cu frontul la stradă (casa familiei), în curte de-a lungul unei parcele generoase, înșirându-se anexele: atelierele, depozitele și locuințele muncitorilor. La începutul anilor ’20, pe baza unui conflict mai vechi, rudele din partea mamei sale, în frunte cu industriașul Karl Kiszela ( ginerele mătușii, căsătorită Iriohn) au intentat un proces (nesoluționat nici în anii ’40) pentru obținerea averii, invocând o presupusă alienație mintală a lui Knobloch. Întregul scandal s-a lăsat cu mari pierderi financiare pentru Knobloch care a trebuit să o ia de la capăt. Salvarea o găsește în persoana Ecaterinei (n. Nosco), cea care îi va deveni în 1926, soție și confidentă. Doamna Knobloch, cu mult elan și muncă depusă în afacerea familiei, reușește să o relanseze. Conjunctura social-politică dificilă de la mijlocul anilor’40, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, decesul lui Johann Knobloch la vârsta de 61 de ani (2 iunie 1940), nu au demoralizat-o pe Ecaterina, recăsătorită Cojerean, care va duce mai departe firma, reușind chiar să reconstruiască vechea casă dinspre stradă. Cu toate că în urma naționalizării din 1948 îi sunt confiscate mașinile de cusut piele groasă, firma dizolvându-se, doamna Ecaterina Cojerean a continuat să lucreze la o scară mai mică, având statutul de mic meseriaș, alături de fratele ei, Mihai Nosco, până în 1987. Odată cu demolarea șirului de case de pe partea dreaptă a Str. N. Bălcescu, începută în 1973, au dispărut și imobilele curelăriei Knobloch în locul lor ridicându-se blocurile cu patru etaje (nr.11 și 13), considerate la vremea lor “monumente” ale progresului pe care socialismul îl promovase și pe care spera să îl atingă.

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe în Social

[VIDEO] Furt ca în filme, surprins de camerele de supraveghere lângă Lugoj! Unul dintre hoţi „a pozat” fără să vrea, în timp ce acţiona

Gabriel Iosa5 decembrie 2016

Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, marcată în centrele din Lugoj

Iasmina Olariu28 noiembrie 2016

Liceele „Brediceanu”, „Braniște” și „Vlaicu” îi ajută pe lugojeni să scape de deșeurile electrice

Iasmina Olariu24 noiembrie 2016

Zeci de timişeni şi-au pierdut pensia de boală în acest an. În zona Lugoj-Făget-Buziaș au fost depensionate 17 persoane

Iasmina Olariu22 noiembrie 2016

Adăpostul de iarnă pentru oamenii străzii va funcţiona şi în acest an la Lugoj

Iasmina Olariu16 noiembrie 2016

Zeci de participanți la a doua ediție a competiției sportive „Știu că pot!”, organizată de DGASPC Timiș

Iasmina Olariu16 noiembrie 2016

Anul acesta au solicitat șomaj mai puțini absolvenți decât în 2015

Iasmina Olariu14 noiembrie 2016

Lugojenii își pot testa gratuit glicemia, de Ziua Mondială a Diabetului

Iasmina Olariu9 noiembrie 2016

S-a promulgat legea prin care românii își pot cumpăra vechimea în câmpul muncii. Cine are dreptul și în ce condiții

Iasmina Olariu4 noiembrie 2016

Un nou curs de calificare pentru agenți de securitate organizat gratuit de ALOFM Lugoj

Iasmina Olariu1 noiembrie 2016

Peste 6.000 de doze de vaccin antigripal au ajuns la medicii de familie din județul Timiș. Cine poate fi imunizat

Iasmina Olariu31 octombrie 2016

Hella achiziționează pentru spitalul din Lugoj aparatură în valoare de peste 2.800 de euro

Iasmina Olariu29 octombrie 2016