Cultură

DOCUMENTAR – Lugojul, de la diligența cu patru cai, la „Orient Express“

DOCUMENTAR – Lugojul, de la diligența cu patru cai, la „Orient Express“

Cetateanul Lugoj

Cuvântul cel mai potrivit pe care îl putem utiliza pentru a caracteriza societatea contemporană este viteza: rapiditatea descoperirilor științifice, ritmul alert al vieții de zi cu zi, posibilitatea parcurgerii unor distanțe mari în timp scurt, alterarea relațiilor interumane tradiționale etc.

Putem înțelege direcția de evoluție a societății umane din ultimele două secole dacă ne concentrăm pe uimitoarea dezvoltare a mijloacelor de transport. Atenția noastră este îndreptată asupra modului în care revoluția transporturilor, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a contribuit la metamorfozarea Lugojului (economică, culturală, urbană) aspectul cel mai intrigant fiind dat de impactul pe care l-au avut aceste schimbări asupra mentalului colectiv. Percepțiile lugojenilor asupra timpului și spațiului s-au schimbat radical într-o jumătate de veac. Distanțe mari, care înainte necesitau câteva zile de drum, au ajuns să fie străbătute în câteva ore. Asistăm la o compactare a societății, localitățile tradiționale, altădată izolate au fost legate prin șosele și cale ferată de orașele  aflate în proces de industrializare.

Transportul pasagerilor se făcea împreună cu coletele poștale

Transportul rudimentar, pe distanțe lungi, realizat prin intermediul căruțelor trase de cai, a cunoscut o îmbunătățire substanțială la începutul secolului al XVIII-lea  în Banat, prin implementarea de către austrieci a sistemului stațiilor de cambiatură începând cu anul 1722. Precursoarele oficiilor poștale, aceste puncte strategice aflate la circa 5 mile germane (după 1813 la 2 mile, cca. 15 km), ofereau cai de schimb și trăsuri. În jurul lor s-au construit hanurile de poștă unde călătorii se odihneau peste noapte. Transportul comun al pasagerilor împreună cu coletele era efectuat de cele două companii de transport: Banatische Fuhrwesen (1722 – ruta Lugoj-Timișoara) și „Landkutschen” (Diligenţa) (1727- ruta Viena – Timișoara).

În 1754 s-a introdus cursa Sibiu-Viena, o dată pe lună, din 1830 la două săptămâni. Durata unei călătorii era dată de mai mulți factori: starea drumurilor (abia după 1800 încep să fie de piatră, din 1850 drumul de poștă Sibiu-Timișoara-Pesta devine drum de stat), călătoria cu diligența sau cu trăsuri particulare. În secolul al XVIII-lea drumul de la Lugoj la Viena ( venind de la Sibiu) se realiza cu poștalionul în circa 7-8 zile, iar la Buda se ajungea în 5 zile. O altă variantă mai ieftină decât diligența era cu trăsură închiriată, pentru care plăteai caii de poștă și bacșișul vizitiului la fiecare stație. Călătorul german, Christopher Seipp, directorul unei trupe de teatru din Bratislava, relata în 1782 cu privire la acest tip de călătorie că:

“Această poștă are particularitățile umilitoare: că vizitiu nu are corn de suflat și trebuie, deci, să se dea în lături de câte ori întâlnește un altul cu corn și, pe deasupra, și neplăcut că se capătă peste tot caii cei mai răi”(Călători străini despre țările române, vol. X, partea I, Buc. 2000, p. 559-560).

Diligența avea însemnele poștale, vizitiul era îmbrăcat în uniformă și sufla din goarnă la intrarea în stație. Despre poștalioanele ( “Postkutschen”) care circulau pe ruta Timișoara – Lugoj – Sibiu, Seipp afirma în 1782 că erau practice mai mult vara și aveau șapte locuri. În 1790 se înființează Forumul Superior de Conducere Poștală din Buda, la care era subordonat și oficiul bănățean. În 1823 sunt introduse diligențele rapide ( “Mallepost”), cu 5 locuri, din care unul (la jumătate de bilet) în față, pe capră, alături de surugiu. Acestea erau recognoscibile prin culorile oficiale în care erau pictate (negru și galben), roțile inalte, fiind încărcate cu multe bagaje.

Creșterea numărului de călători și necesitatea îmbunătățirii condițiilor de voiaj a dus la concesionarea unor rute particularilor. Au apărut cursele rapide (Eilfahrt). În 1852 un drum  Lugoj – Timișoara costa cca. 3 fl. 41 kr. , iar mai încolo, spre  Pesta, încă 34 fl. 1 kr. C.M. (30 pfunzi greutate gratis), întreaga călătorie durând circa 5 zile.

Începând cu 15. 11. 1858 se introduce o cursă rapidă, zilnică pe ruta Lugoj – Buziaș – Timișoara (Krassoer Zeitung, nr. 58, 1858) cu plecare din Lugoj de la domnul H. Höffler și cu oprire în Timișoara, cartierul Fabric, la hanul Păunul de Aur. Durata călătoriei era de 5 ore și jumătate ( față de cea obișnuită, cca. 8 ), biletul dus – 3 fl., dus-întors 5 fl., iar pentru familie 12 fl. Concesionarul din Lugoj a fost A. Auspitz. Un bilet tipărit de diligență din 1863, păstrat la arhivele statului din Timișoara, ne dezvăluie regulile de călătorie: prezentarea călătorilor la ora exactă, locurile puteau fi schimbate, fumatul este permis în interior cu pipă închisă dacă ceilalți sunt de acord etc. Valoarea banilor o aflăm prin comparația prețurilor din 1863: tichetul dus-întors, valid o lună, costa 6 fl., 1 pfund ( aproximativ 500 gr.) de carne de porc cu șuncă 18 kr. ( 60 kr. = 1 fl.) și o jachetă de damă, după ultima modă franțuzească, între 10 – 40 fl.

Inaugurarea tronsonului de cale ferată Timișoara – Caransebeș s-a făcut în data de 22 octombrie 1876 cu mare pompă. Trenul dotat cu vagoane de clasele I-III, s-a impus ca fiind cel mai modern și eficient mijloc de transport. La început a circulat un tren pe zi, dus-întors, care scurta distanța Timișoara (pleca la 9:40 dimineața) – Lugoj la 3 ore de mers, prețurile fiind următoarele: clasa I – 3 fl. 26 kr.,  clasa II – 2 fl. 45 kr., clasa III – 1 fl. 63 kr. Încet, transportul de poștă pentru pasageri a dispărut, diferența de preț dintre cele două mijloace de transport în comun este subliniată în Krassoer Zeitung, nr. 12 din 1877 de un lugojean: biletul unui drum cu diligența (3 fl. 30 kr.) până la Timișoara era dublu față de cel de clasa a III-a la tren și confortul minim. La sfârșitul secolului, construcția gării din Lugoj a fost mărită, crescând și numărul trenurilor: personal (3), “tren fulger” (Orient Express) și tren accelerat (1). Menționăm faptul că în 1904 lugojenii făceau cu personalul până la Timișoara 2 ore și 2 minute, iar cu acceleratul pe ruta Lugoj – Timișoara – Budapesta 7 ore și 4 minute ( Foaia Diecezană, nr.12, 1905 – Mersul trenurilor).

Lugojul avea 300 de bicicliști în 1898

În peisajul citadin își fac apariția și alte vehicule: bicicleta adoptată de lugojeni în deceniul 9 al secolului XIX (în 1898 erau înregistrați cca. 300 de proprietari!), motocicleta și mașina. Ultimele două, fiind produse de lux, au fost accesibile mai întâi înaltei burghezii și industriașilor.

Înainte de primul război mondial, se prefigurează avantajele automobilului în parcurgerea distanțelor, aspect dovedit la nivel local de latifundiarul Gaspary Ődőn, care, pentru a câștiga un pariu, a parcurs în vara anului 1911, cu mașina, distanța Budapesta – Lugoj în 7 ore și 23 minute, având o singură oprire la Timișoara. În același an, ziarele locale anunțau dorința unei firme din capitală (Budapesta) de a realiza curse interne în oraș și externe pe ruta Budapesta – Lugoj, automobilele fiind dotate cu șase locuri. Încheiem cu evenimentul epocal prin care le-a fost prezentat lugojenilor mijlocul de transport al viitorului (pe calea aerului) – avionul: demonstrația făcută la Poalele Viilor, în data de 21 iulie 1912, la orele 17, de către inventatorul român Aurel Vlaicu, cu monoplanul său.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

E ziua lui Eminescu. Ce a făcut poetul, la Lugoj, în urmă cu aproape 150 de ani

Cetateanul15 ianuarie 2017

Invitaţie la teatru. Actorii lugojeni încep anul cu „Hangiţa”

Daniel Groza11 ianuarie 2017

Ucrainienii şi sârbii din zona Lugojului sărbătoresc Crăciunul

Daniel Groza6 ianuarie 2017

Biserica și credincioșii, deranjați de spectacolul rock de Revelion:“Din biserică se auzeau grohăiturile unora care cântau la festival”

Daniel Groza3 ianuarie 2017

Lugojul, cel mai slab spectacol de Revelion dintre oraşele din vestul ţării. Cântă o trupă anonimă din Ungaria

Daniel Groza28 decembrie 2016

Astăzi e Sfântul Ştefan. Ce tradiţii şi obiceiuri sunt în această zi

Cetateanul27 decembrie 2016

Mitropolitul Banatului vine la Lugoj să sărbătorească 250 de ani de existenţă a Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”

Daniel Groza23 decembrie 2016

TEN TV are program special de Crăciun. Vezi ce emisiuni și filme difuzează

Cetateanul22 decembrie 2016

Făgetul dă clasă Lugojului! Un bulz de 30 de metri şi peste 150 de artişti cu ocazia Târgului de Crăciun

Gabriel Iosa14 decembrie 2016

Să arătăm că ne pasă! Concert caritabil la English Pub pentru copiii de la Centrul „Sf. Ioana Antida” din Lugoj

Iasmina Olariu14 decembrie 2016

Spectacol aniversar al Ansamblului “Lugojana”! 25 de ani de activitate festivalieră la Lugoj şi în întreaga lume

Gabriel Iosa14 decembrie 2016

Concert extraordinar de Crăciun al Corului „Ion Vidu” la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj

Iasmina Olariu13 decembrie 2016
%d blogeri au apreciat: