Actualitate

DOCUMENTAR – Primarii Lugojului delapidau și înșelau contribuabilii încă din anii 1700

DOCUMENTAR – Primarii Lugojului delapidau și înșelau contribuabilii încă din anii 1700

Cetateanul Lugoj

Un fenomen îngrijorător resimțit în societatea românească contemporană, cu efecte dezastruoase pentru dezvoltarea de lungă durată a națiunii, care afectează, în special, componentele fundamentale reprezentate de viața culturală, socială și economică, este cel al crizei elitelor.

Pornind de la această constatare, ne-am propus să analizăm modul în care s-a configurat de-a lungul timpului urbanitatea locală sub aspect instituțional – anume structura organismului instituției  primarului – în raport cu factorii istorici favorabili sau constringenți, cu aportul incontestabil al unei elite  care va acționa sub impulsul spiritului civic, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Primii funcționari aleși în fruntea Lugojului apar în documente din 1529

Lugojul, atestat documentar înâia oară  în 1334, într-un registru de zeciuială papală, se dezvoltă în Evul Mediu în jurul cetății regale, pomenite în 1376. Așezarea propriu-zisă cu caracter semi-agrar, denumită alternativ în documentele vremii “oppid” (târg în 1439) sau “civitas” (1371, 1526, 1542), se consolidează prin cetățenii săi privilegiați:  nobilii români ai districtului Lugoj, ale căror drepturi sunt  confirmate succesiv prin diplomele  din 1457, 1551, 1609. Au dreptul a se organiza după vechile obiceiuri, alegându-și proprii reprezentanți: judele și consiliul orășenesc.

Prima mențiune a unor funcționari aleși din rândul locuitorilor, dintr-un șir de nume pe care izvoarelele vor atesta până la intrarea Banatului de Lugoj-Caransebeș sub stăpânire turcească în 1658, o avem în 1529, când sunt trecuți ca martori la actul de trecere în posesia castelanului de Lugoj, Petru Tincovan, a unei moșii din Hezeriș: judele Martin Luca, jurații Francisc Gyula și Balint Zora, urmați de o serie de nobili și locuitori din orașul Lugoj.

Prin diploma  acordată de regina Isabella a Ungariei, cu data de 7 mai 1551, nobililor și locuitorilor orașului Lugoj, pe lângă reconfirmarea privilegiilor, aceștia primesc un blazon în câmpul căruia se află un lup șezând, ieșind din coroană. Acesta va fi perceput de-a lungul veacurilor ca simbol al  ascensiunii urbane  a Lugojului, motiv pentru care  în 1889, odată cu transformarea în oraș a localității, magistratura va adopta această stemă pentru sigiliu.

Teatru de război timp de două decenii, teritoriul Banatului va intra efectiv sub stăpânirea austriacă în 1718. Lugojul vechi, consemnat în 1717 cu 218 case, va fi dublat de o nouă  așezare întemeiată de coloniștii germani, în anul următor (1718), pe malul stâng al Timișului. Cele două localități (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea) au avut o existență paralelă conturbată fie de cele două războaie cu turcii (1737-1739; 1788-1792), fie de reorganizarea  administrativă din 1778, când ia ființă comitatul Caraș cu sediul în Lugojul Român. Sesizăm diferențe în ceea ce privește statutul, sigiliile și procedura de alegere a funcționarilor. Așezarea germană este considerată ca fiind comună, dreptul de a organiza târg de țară avându-l abia din 1776, pe când Lugojul Românesc era târg (oppidum), fiindu-i recunoscute vechile  privilegii încă din 1717 ( încasarea  vamei podului de peste Timiș și ținerea iarmaroacelor săptămânale). Denumit “Schultheiss” sau “Schultz”, primarul german era numit de administrația districtuală, primul despre care avem cunoștință fiind Michlbach Paul, desemnat în feb. 1733.

Primar arestat pentru delapidare în anul 1750

În contrast cu cel din comuna germană, primarul Lugojului Român era ales prin ovație, având un mandat de un an, el benficiind de scutiri de dări  fără obligația de a primi militari în locuință pe durata șederii lor în Lugoj.

Având îndatorirea de a ridica impozitele locale, judele, împreună cu contabilul, era tentat să bage mâna în visteria comunei. Majoritatea infracțiunilor de acest gen sunt pomenite în Lugojul Român: în 1750 primarul Ianeș Roșu este arestat și trimis la Timișoara, fiindu-i pus sechestru pe avere pentru delapidarea sumei de 390 fl. După ce au girat pentru eliberarea lui, cei opt cetățeni de bună încredere, au fost nevoiți să achite suma din buzunarul lor. În anii ce urmează avem parte de scene asemănătoare, care aduc mărturie despre comportamentul îndoielnic al funcționarilor: primarul Martin Olariu este acuzat că a încasat impozite mai mari decât cele prevăzute în 1752; este pus sechestru pe averea notarului Grigore Jurabol, acuzat de fraudă în 1783; Nicola Ilie este găsit vinovat pentru înșelăciune, în 1793 (trimise pâine făcută din grâu stricat  armatei).

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Lugojul a devenit un loc cosmopolit, mai ales prin prezența negustorilor aromâni, impropriu denumiți “greci”. La început supuși otomani, aceștia, găsind un cadru propice pentru comerț, se stabilesc, cu timpul, în Lugoj. Din categoria celor hotărâți să facă avere, umblând după slujbe publice care facilitau (desigur) ascensiunea, negustorul “grec” Costea Turcean făcea parte dintre aceștia. Într-o plângere depusă la Administrația Camerală din Timișoara în 1784, se afirmă determinarea acestuia de a ocupa funcția de primar prin mijloace obscure. Cu toate că este plin de datorii și judecat pentru fraudă, Nicola Ilie reușește să ocupe postul de primar în anul 1790 prin metode  mai puțin ortodoxe, printre care enumerăm și împărțirea de băuturi alcoolice printre votanți, cu puțin înainte de alegeri.

La inițiativa camerei erariale ( fiscul împărătesc) se hotărăște în 1793 unirea celor două magistraturi, cu scopul eficientizării seviciilor administrative, în așa fel încât să poată fi asigurată o creștere eonomică prin care contribuțiile către cameră să fie vărsate la timp. Consimțământul împăratului îl percepem ca o aplanare a cererilor înaintate de către locuitorii Lugojului Român în 1791, pentru obținerea statutului de oraș liber regesc sau măcar de târg privilegiat. Acest demers se traduce prin dorința comunei de a putea percepe contribuțiile erariale și a obține beneficii regale (cârciumăritul, vinăritul, măcelăritul, pescuitul etc.), în baza unui contract stabil cu fiscul. Nefiind avantajos pentru camera erarială să cedeze aceste drepturi și nici pentru comitatul Caraș (1778) care d.p.d.v. adminstrativ, politic controla târgul Lugoj, aceste năzuințe au rămas fără ecou până în 1889.

Primarul Lugojului, ales de 80 de bărbați desemnați de fisc după contribuțiile plătite

Prevederile fuziunii, realizată abia de facto în 1795, au rămas consemnate într-un act din 3 feb. 1796, trimis de Administrația din Timișoara primăriei din Lugoj sub forma a 17 puncte: rotația primarului ales din ambele comune, cu durata mandatului de 2 ani, de către un număr de 80 de bărbați desemnați de fisc, după contribuțiile însemnate plătite; numărul consilierilor să fie de 7 (din care 3 de aceeași naționalitate cu primarul, iar 4 în opoziție), înființarea unui serviciu al contabilității și obligativitatea menținerii unei arhive, în detrimentul lb. latine, puțin cunoscute, fiind  adoptată lb. germană ca limbă protocolară; salariul anual al magistratului de 180 fl.

În fruntea târgului cameral regal Lugoj ( “Oppido regio Camerali Lugos”) este ales în data de 18 nov. 1893 fierarul Josif Andrasichz, urmând ca în 24 nov. să depună jurământul solemn de fidelitate, împreună cu notarii, în fața preotului minorit și a oficialităților, în cadrul unei slujbe ținute în biserica romano-catolică. Ceremonia este atestată până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cel puțin pentru primarii germani.

Sigiliul adoptat va fi cel vechi al Lugojului Român (1788) cu reprezentarea fațadei  bisericii ortodoxe cu două turnuri „Adormirea Maicii Domnului“. Vom reveni cu amănunte legate de activitatea celor mai însemnați primari ai Lugojului, precum și despre realizările acestora în plan edilitar și administrativ, în cea de-a doua parte a serialului.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Actualitate

Mai multe în Actualitate

Primăria Lugoj pregătește inventarul clădirilor pentru care trebuie să crească impozitele până la cinci ori

Daniel Dancea18 ianuarie 2017

UPDATE! Mascaţii au găsit bunurile furate de lugojeanul de 17 ani internat la centrul de la Buziaş

Gabriel Iosa18 ianuarie 2017

Mascaţii au descins la Lugoj în această dimineaţă! Ce caută lucrătorii Serviciului de Acţiuni Speciale

Gabriel Iosa18 ianuarie 2017

Trei zile grele pentru șoferii care circulă pe ruta Lugoj – Deva

Daniel Dancea17 ianuarie 2017

Formula 1 pe autostrada Lugoj-Timişoara! Viteză record înregistrată de aparatul radar

Gabriel Iosa17 ianuarie 2017

“Split”, filmul săptămânii la Cinema Bela Lugosi

Gabriel Iosa17 ianuarie 2017

Ivan Guidea face senzaţie în Germania. Luptătorul de la CSM a învins un rus în finala din Bundesliga

Alina Damian16 ianuarie 2017

Bestie cu chip de om! Bărbat dintr-un sat de lângă Lugoj, încarcerat după ce şi-a supus nepoata minoră la perversiuni sexuale

Gabriel Iosa16 ianuarie 2017

Beat şi fără permis, a plecat la plimbare pe străzile din Lugoj

Gabriel Iosa16 ianuarie 2017

[FOTO] O maşină a ars în miez de noapte la Coşteiu! Pagubele se ridică la mii de euro

Gabriel Iosa16 ianuarie 2017

Valutist din piaţa din Lugoj, lăsat fără o sumă uriaşă de bani de către jandarmi după o razie

Gabriel Iosa14 ianuarie 2017

Nouă dată de deschidere pentru cei 15 kilometri de autostradă Lugoj-Deva! Anunţul a fost făcut de ministrul Cuc

Gabriel Iosa13 ianuarie 2017
%d blogeri au apreciat: