Autoliv Lugoj

Cultură

DOCUMENTAR – Toth Elék (Alexiu), meseriașul care a dat farmec clădirilor din Lugoj

DOCUMENTAR – Toth Elék (Alexiu), meseriașul care a dat farmec clădirilor din Lugoj

Business Strategist

Începutul unui an nou – 2016 – constituie un bun prilej de a demara o acțiune de conștientizare a publicului lugojean cu privire la personajele pe nedrept uitate, din istoria orașului nostru care s-au evidențiat pe tărâm cultural, economic sau politic. Intenționăm să creionăm activitatea acestor oameni, care, indiferent de apartenența etnică, au reușit să exceleze în domeniul lor de activitate, contribuind la faima Lugojului.

Condiționați de mentalitatea timpului în care au trăit, aceștia au dat dovadă de un spirit inovator, care i-a scos din anonimat, asigurându-le respectul întregii comunități. Hoinărind pe străzile Lugojului, cu privirea ațintită asupra imobilelor de epocă, imaginea proiectată se descompune în variate detalii, fie că vorbim de ornamentele fațadelor, volumetria și compunerea spațiului sau de fabuloasele elemente de feronerie, minuțios alcătuite: balcoane, jardiniere, porți  de fier, cadrele vitrinelor de odinioară situate la parter, prevăzute cu storuri de tablă etc.

După obiceiul vremii, meșterii și-au lasat numele gravat pe plăcuțele de metal nituite, semn al asumării paternității operelor, servind totodată și pe post de reclamă. Între lăcătușii de artă ai Lugojului, Toth Elek ( Alexiu) s-a evidențiat ca fiind unul din cei mai iscusiți. Născut în 1878 la  Ószivacz (fostul comitat Bacs-Bodrog – astăzi localitatea Sivac în nord-vestul Serbiei), după ce a parcurs toate etapele necesare însușirii meseriei, a deschis un atelier în 1899 pe Str. Corvin ( Str. A.C.Popovici) la nr. 13.

Feronerie în stil Art Nouveau

Notorietatea și-a câștigat-o prin lucrările de lăcătușărie artistică, de la cele obișnuite (panouri de fier forjat sau sudat cu motive florale utilizate la porți de lemn, parapete de balcoane și garduri) până la obiecte artizanale: suporturi, mese, lămpi electrice modelate cu multă fantezie în forma unor tulpini de flori cu ramuri și frunze.

Câteva exemple, pe care astăzi le cunoaștem din fotografiile lui Naschitz, au fost expuse în vitrina florăriei lui Oberschill, la începutul anului 1902, făcând senzație printre lugojeni. O capodoperă realizată sub influența stilului Art Nouveau este lampadarul amplasat  în mijlocul  cafenelei Amigo în 1903. Cu ocazia  lucrărilor de renovare, Toth realizase grilajele galeriei închise  (separeul) precum și alte detalii de feronerie.

În artele minore, trăsăturile acestui curent sunt date de estetica ridicată a obiectelor în deplină concordanță cu utilitatea practică, consecință a progresului tehnologic înregistrat la începutul secolului XX. Obiectul de iluminat creat, având forma unui bust de femeie, înconjurat cu multiple vrejuri și flori, între care se aflau becuri electrice, era așezat pe o canapea rotundă plușată (Südungarische Bote,nr. 36, 2 mai 1903).

Prin munca de calitate și gradul artistic al execuției, Toth Elek și-a construit o afacere prosperă. La începutul anului 1906 se mută în Str. Bisericii, la nr. 27 (azi Str. Bucegi, nr. 25) unde deschide un stabiliment, pe gardul de fier dinspre stradă  (care mai există și astăzi) tronând firma cu majuscule: ”Lakatóssag – Toth Elék – Gépműhely “ – “Lăcătușărie – Toth Elék – Atelier mecanic”.

Casa familiei, pe care o va ridica la această adresă, se înscrie prin linia sinoasă a acoperișului-terasă arhitecturii Jugendstil, varianta germană a Art-Nouveau-lui european. În scurt timp își extinse afacerea, devenind reprezentant în teritoriu al unui consorțiu maghiaro-englez. “Prima fabrică de fierărie, turnătorie de fier și mașini agricole din Lugoj”, cum își denumise firma în 1913, cu nr. de telefon 22, oferea următoarele servicii, comercializând după catalog mașini agricole : lucrări de lăcătușărie (garduri, împrejmuiri de morminte, sârmă împletită, încuietori, lacăte), turnătorie de fier și metal, sudură cu autogen, reparații mori, cazane, apeducte, garnituri de treierat, batoze,  motoare cu benzină, ulei  și gaz sărat, unelte agricole etc.

Yală brevetată în SUA

Prin intermediul acestui parteneriat și-a procurat una din primele motociclete care au circulat pe ulițele Lugojului. În anul 1906, la 12 ani după ce firma germană Hildebrand & Wolfmüller a scos pe piață, în München, prima motocicletă produsă în serie (1894), Lugoscher Zeitung (nr. 33 din 25 apr. 1906) relata despre accidentul din Str. Făgetului a  lui Toth Elék. Acesta îndreptându-se spre piața săptămânală de vite  cu motocicleta, a fost agățat de un câine. Dorind să scape de acesta, a scos pistolul și, după mai multe focuri, s-a împușcat în picior, ulterior ajutat de  cârciumarul Iuliu Țapu a fost consultat de un doctor.

La curent cu noutățile, Toth Elék, care în perioada interbelică  va folosi varianta românească  a prenumelui – Alexiu, era un pasionat inventator. Alături de medaliile câștigate pentru lucrări de feronerie, argint la Expoziția industrială din Vârșeț (1902) și aur la Expoziția industrială și de agricultură a județului Caraș-Severin de la Lugoj (1911) acesta mai avea în palmares  distincția de “Membru etern al Academiei de Invenții din Paris”.

La 29 aprilie 1902 a depus o cerere de înregistrare a unei invenții la Oficiul de patente al Statelor Unite ale Americii. I-a fost recunoscut patentul cu numărul 720.757  în data de 17 febr. 1903, pentru îmbunătățirile pe care le-a adus yalei cilindrice, anume posibilitatea deschiderii acesteia de pe ambele părți cu cheia.

După Primul Război Mondial și-a mutat atelierul mecanic în Str. Prefecturii la nr. 16, aici funcționând până la naționalizare. A decedat în data de 9 martie 1954. Memoria lui Toth Elek, un strălucit meșteșugar lugojean în arta lăcătușeriei, ca și în cazul altora, dăinuie prin produsele de feronerie create, multe din ele aflate astăzi în pragul extincției – ramele ferestrelor cu storurile orginale de la parterul clădirii “Policlinicii” sau poarta abatorului – din cauza nepăsării celor care cu bună știință le distrug, înlocuindu-le cu materiale noi și ieftine.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Toaca la Lugoj, ediţia a şaptea

Gabriel Iosa22 martie 2017

[VIDEO] Scandal între primărie, teatru şi asociaţia FOA! Profesorii, acuzaţi de primar că bagă bani în buzunar după bunul plac

Gabriel Iosa17 martie 2017

Într-un sat de lângă Lugoj ruga se înlocuieşte cu Festivalul Fasolei! Programul rugilor de Paşte

Gabriel Iosa15 martie 2017

Maghiarii din Lugoj sunt în sărbătoare. Ce manifestări au loc astăzi

Daniel Groza15 martie 2017

Proiectul Lidl se blochează! Nu se mişcă nicio cărămidă din cazarma Lugojului fără aprobarea ministerului

Gabriel Iosa14 martie 2017

Statuia tenorului Traian Grosavescu din Timișoara așteaptă de jumătate de secol să fie inaugurată

Cetateanul14 martie 2017

Spectacol folcloric în centrul Făgetului, cu ocazia zilei de 8 martie

Cetateanul7 martie 2017

Dansatorii şi soliştii Ansamblului “Lugojana”, spectacol deosebit de Dragobete

Gabriel Iosa22 februarie 2017

Doi americani concertează la Lugoj într-un eveniment marca English Pub, de Ziua Îndrăgostiţilor

Gabriel Iosa9 februarie 2017

Primarul Boldea, în conflict cu angajaţii Muzeului de Istorie! “Au salarii între 15 şi 50 de milioane şi nu fac nimic”

Daniel Groza2 februarie 2017
muzeu Lugoj

Colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie din Lugoj sunt în pericol. Clădirea a stat toată iarna fără căldură

Daniel Groza1 februarie 2017

[FOTO] Peste 100 de tineri au încins o horă la Lugoj în cinstea Unirii Principatelor Române

Gabriel Iosa24 ianuarie 2017
%d blogeri au apreciat: