Cultură

DOCUMENTAR – Toth Elék (Alexiu), meseriașul care a dat farmec clădirilor din Lugoj

DOCUMENTAR – Toth Elék (Alexiu), meseriașul care a dat farmec clădirilor din Lugoj

Cetateanul Lugoj

Începutul unui an nou – 2016 – constituie un bun prilej de a demara o acțiune de conștientizare a publicului lugojean cu privire la personajele pe nedrept uitate, din istoria orașului nostru care s-au evidențiat pe tărâm cultural, economic sau politic. Intenționăm să creionăm activitatea acestor oameni, care, indiferent de apartenența etnică, au reușit să exceleze în domeniul lor de activitate, contribuind la faima Lugojului.

Condiționați de mentalitatea timpului în care au trăit, aceștia au dat dovadă de un spirit inovator, care i-a scos din anonimat, asigurându-le respectul întregii comunități. Hoinărind pe străzile Lugojului, cu privirea ațintită asupra imobilelor de epocă, imaginea proiectată se descompune în variate detalii, fie că vorbim de ornamentele fațadelor, volumetria și compunerea spațiului sau de fabuloasele elemente de feronerie, minuțios alcătuite: balcoane, jardiniere, porți  de fier, cadrele vitrinelor de odinioară situate la parter, prevăzute cu storuri de tablă etc.

După obiceiul vremii, meșterii și-au lasat numele gravat pe plăcuțele de metal nituite, semn al asumării paternității operelor, servind totodată și pe post de reclamă. Între lăcătușii de artă ai Lugojului, Toth Elek ( Alexiu) s-a evidențiat ca fiind unul din cei mai iscusiți. Născut în 1878 la  Ószivacz (fostul comitat Bacs-Bodrog – astăzi localitatea Sivac în nord-vestul Serbiei), după ce a parcurs toate etapele necesare însușirii meseriei, a deschis un atelier în 1899 pe Str. Corvin ( Str. A.C.Popovici) la nr. 13.

Feronerie în stil Art Nouveau

Notorietatea și-a câștigat-o prin lucrările de lăcătușărie artistică, de la cele obișnuite (panouri de fier forjat sau sudat cu motive florale utilizate la porți de lemn, parapete de balcoane și garduri) până la obiecte artizanale: suporturi, mese, lămpi electrice modelate cu multă fantezie în forma unor tulpini de flori cu ramuri și frunze.

Câteva exemple, pe care astăzi le cunoaștem din fotografiile lui Naschitz, au fost expuse în vitrina florăriei lui Oberschill, la începutul anului 1902, făcând senzație printre lugojeni. O capodoperă realizată sub influența stilului Art Nouveau este lampadarul amplasat  în mijlocul  cafenelei Amigo în 1903. Cu ocazia  lucrărilor de renovare, Toth realizase grilajele galeriei închise  (separeul) precum și alte detalii de feronerie.

În artele minore, trăsăturile acestui curent sunt date de estetica ridicată a obiectelor în deplină concordanță cu utilitatea practică, consecință a progresului tehnologic înregistrat la începutul secolului XX. Obiectul de iluminat creat, având forma unui bust de femeie, înconjurat cu multiple vrejuri și flori, între care se aflau becuri electrice, era așezat pe o canapea rotundă plușată (Südungarische Bote,nr. 36, 2 mai 1903).

Prin munca de calitate și gradul artistic al execuției, Toth Elek și-a construit o afacere prosperă. La începutul anului 1906 se mută în Str. Bisericii, la nr. 27 (azi Str. Bucegi, nr. 25) unde deschide un stabiliment, pe gardul de fier dinspre stradă  (care mai există și astăzi) tronând firma cu majuscule: ”Lakatóssag – Toth Elék – Gépműhely “ – “Lăcătușărie – Toth Elék – Atelier mecanic”.

Casa familiei, pe care o va ridica la această adresă, se înscrie prin linia sinoasă a acoperișului-terasă arhitecturii Jugendstil, varianta germană a Art-Nouveau-lui european. În scurt timp își extinse afacerea, devenind reprezentant în teritoriu al unui consorțiu maghiaro-englez. “Prima fabrică de fierărie, turnătorie de fier și mașini agricole din Lugoj”, cum își denumise firma în 1913, cu nr. de telefon 22, oferea următoarele servicii, comercializând după catalog mașini agricole : lucrări de lăcătușărie (garduri, împrejmuiri de morminte, sârmă împletită, încuietori, lacăte), turnătorie de fier și metal, sudură cu autogen, reparații mori, cazane, apeducte, garnituri de treierat, batoze,  motoare cu benzină, ulei  și gaz sărat, unelte agricole etc.

Yală brevetată în SUA

Prin intermediul acestui parteneriat și-a procurat una din primele motociclete care au circulat pe ulițele Lugojului. În anul 1906, la 12 ani după ce firma germană Hildebrand & Wolfmüller a scos pe piață, în München, prima motocicletă produsă în serie (1894), Lugoscher Zeitung (nr. 33 din 25 apr. 1906) relata despre accidentul din Str. Făgetului a  lui Toth Elék. Acesta îndreptându-se spre piața săptămânală de vite  cu motocicleta, a fost agățat de un câine. Dorind să scape de acesta, a scos pistolul și, după mai multe focuri, s-a împușcat în picior, ulterior ajutat de  cârciumarul Iuliu Țapu a fost consultat de un doctor.

La curent cu noutățile, Toth Elék, care în perioada interbelică  va folosi varianta românească  a prenumelui – Alexiu, era un pasionat inventator. Alături de medaliile câștigate pentru lucrări de feronerie, argint la Expoziția industrială din Vârșeț (1902) și aur la Expoziția industrială și de agricultură a județului Caraș-Severin de la Lugoj (1911) acesta mai avea în palmares  distincția de “Membru etern al Academiei de Invenții din Paris”.

La 29 aprilie 1902 a depus o cerere de înregistrare a unei invenții la Oficiul de patente al Statelor Unite ale Americii. I-a fost recunoscut patentul cu numărul 720.757  în data de 17 febr. 1903, pentru îmbunătățirile pe care le-a adus yalei cilindrice, anume posibilitatea deschiderii acesteia de pe ambele părți cu cheia.

După Primul Război Mondial și-a mutat atelierul mecanic în Str. Prefecturii la nr. 16, aici funcționând până la naționalizare. A decedat în data de 9 martie 1954. Memoria lui Toth Elek, un strălucit meșteșugar lugojean în arta lăcătușeriei, ca și în cazul altora, dăinuie prin produsele de feronerie create, multe din ele aflate astăzi în pragul extincției – ramele ferestrelor cu storurile orginale de la parterul clădirii “Policlinicii” sau poarta abatorului – din cauza nepăsării celor care cu bună știință le distrug, înlocuindu-le cu materiale noi și ieftine.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Şcoala de Muzică din Lugoj a primit o pianină nouă din partea Clubului Rotary

Gabriel Iosa18 ianuarie 2017

E ziua lui Eminescu. Ce a făcut poetul, la Lugoj, în urmă cu aproape 150 de ani

Cetateanul15 ianuarie 2017

Invitaţie la teatru. Actorii lugojeni încep anul cu „Hangiţa”

Daniel Groza11 ianuarie 2017

Ucrainienii şi sârbii din zona Lugojului sărbătoresc Crăciunul

Daniel Groza6 ianuarie 2017

Biserica și credincioșii, deranjați de spectacolul rock de Revelion:“Din biserică se auzeau grohăiturile unora care cântau la festival”

Daniel Groza3 ianuarie 2017

Lugojul, cel mai slab spectacol de Revelion dintre oraşele din vestul ţării. Cântă o trupă anonimă din Ungaria

Daniel Groza28 decembrie 2016

Astăzi e Sfântul Ştefan. Ce tradiţii şi obiceiuri sunt în această zi

Cetateanul27 decembrie 2016

Mitropolitul Banatului vine la Lugoj să sărbătorească 250 de ani de existenţă a Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”

Daniel Groza23 decembrie 2016

TEN TV are program special de Crăciun. Vezi ce emisiuni și filme difuzează

Cetateanul22 decembrie 2016

Făgetul dă clasă Lugojului! Un bulz de 30 de metri şi peste 150 de artişti cu ocazia Târgului de Crăciun

Gabriel Iosa14 decembrie 2016

Să arătăm că ne pasă! Concert caritabil la English Pub pentru copiii de la Centrul „Sf. Ioana Antida” din Lugoj

Iasmina Olariu14 decembrie 2016

Spectacol aniversar al Ansamblului “Lugojana”! 25 de ani de activitate festivalieră la Lugoj şi în întreaga lume

Gabriel Iosa14 decembrie 2016
%d blogeri au apreciat: