Creșterea prețurilor schimbă vizibil comportamentul clienților din restaurante, iar tot mai mulți oameni își calculează atent cheltuielile atunci când ies în oraș. În contextul unei rate anuale a inflației de 10,9%, consemnată în luna mai 2026, consumul nu mai arată ca în anii trecuți. Patronul unui lanț de fast-food spune că observă zilnic situații în care doi clienți aleg un singur fel principal și împart aceeași băutură răcoritoare, un semn clar al presiunii puse de scumpiri asupra bugetelor.
Datele economice explică această schimbare. În aprilie 2026, câștigul salarial mediu net a fost de 5.843 de lei, cu 95 de lei sub nivelul din luna anterioară. În același timp, indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% față de martie 2026 și la 93,5% în raport cu aprilie 2025. Nici pensionarii nu sunt feriți de această scădere a puterii de cumpărare. Pensia medie lunară din primul trimestru al anului 2026 a fost de 2.934 de lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul anterior, iar indicele pensiei reale a ajuns la 97,3%.
După cum arată Financiarul, aceste date se văd direct în sumele pe care clienții sunt dispuși să le lase la masă. În paralel, operatorii din HORECA se confruntă cu propriile costuri în creștere, ceea ce face tot mai dificilă păstrarea unor prețuri reduse în meniu.
Presiunea vine în special din zona utilităților și a aprovizionării. Restaurantele plătesc energie electrică mai scumpă cu peste 55% într-un singur an, după eliminarea schemelor de sprijin. Frigiderele, cuptoarele și sistemele de ventilație consumă mai mult din bugetele firmelor, iar aceste cheltuieli ajung în final în nota de plată. Și transportul mărfurilor a devenit mai costisitor. Benzina s-a scumpit cu 30,55%, iar motorina cu 36,85%, astfel că fiecare livrare de carne, legume sau băuturi ridică suplimentar costurile restaurantelor.
Pentru proprietari, reducerea comenzilor suplimentare înseamnă și o diminuare a profitului. Atunci când clienții renunță la a doua băutură sau aleg să împartă mâncarea, exact acele produse care contribuiau la acoperirea costurilor zilnice dispar din încasări.
Efectele se observă clar și în zonele turistice. La Cheile Grădiștei, o noapte de cazare a ajuns în 2026 la 525 de lei, față de 400 de lei în 2025, pentru aceleași condiții. Diferența schimbă modul în care turiștii își distribuie restul banilor de vacanță. La masă, prețurile confirmă aceeași tendință. O bere Edelweiss costă 32 de lei, o bere Heineken este 20 de lei, o ciorbă ajunge la 29 de lei, iar un șnițel de pui costă 39 de lei. Această sumă acoperă doar carnea, fără absolut nicio garnitură inclusă pe nota de plată din 2026.
Toate aceste cifre arată de ce ieșitul la restaurant a devenit o cheltuială gestionată mult mai strict. Bugetele sunt limitate de venituri care pierd teren în fața scumpirilor, iar acest lucru schimbă atât alegerile clienților, cât și echilibrul financiar al afacerilor din domeniu.
