Europa emergentă are şanse mai mari să îmbătrânească în loc să se îmbogăţească, comentează pentru Financial Times Beata Javorcik, chief economist la Banca Europeană pentru reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Rata natalităţii scăzută şi emigraţia la cote înalte sugerează că oamenii reacționează la stagnarea economică şi politică, În timp ce oficialii trebuie să decidă între măsuri populiste sau reforme curajoase.
Alegerea lor contează. Ultimul raport al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că îmbunătăţirea actului de guvernare generează percepţia unei bunăstări şi reduce intenţia de a emigra, reprezentând o pre-condiţie a dezvoltării bazată pe inovaţie, spune Javorcik.
După ce comunismul s-a prăbușit, în 1989, ţările din Europa Centrală şi de Est au trecut prin două decenii de dezvoltare şi creştere economică rapidă, stimulate de reforme curajoase şi de aderarea la Uniunea Europeană. Reformele au slăbit după ce acestea s-au alăturat UE, iar în unele state au înclinat spre regres. Unii lideri populişti au proclamat „democaţia iliberală” ca model pentru viitorul european.
O privire asupra situaţiei demografice şi economice a regiunii demonstrează că lucrurile merg în această direcţie. Organizaţia Naţiunilor Unite prezice că populaţia Europei Centrale şi de Est va scădea rapid în următorii treizeci de ani. Raportul de dependenţă tineri-bătrâni va atinge cote comparabile cu cel existent în ţările europene cu economii avansate, dar Produsul Intern Brut per capita va continua să rămâna mult mai redus.
Emigraţia este o problemă particulară a creşterii economice. Tinerii cu spirit antreprenorial şi mai bine educaţi preferă în mod normal să plece din ţările de baştină în căutarea unor standarde de viaţă mai ridicate. Pe fondul reducerii forței de muncă active și a creșterii mediei de vârstă, preferinţele şi nevoile societății se schimbă. Bugetul acestor ţări este alocat mai mult pentru nevoi sociale, iar resursele pentru educaţie şi inovaţie sunt automat mai puţine.
Există modalităţi de depășire a acestor provocări economico-demografice. Încurajând creşterea natalităţii prin stimulente financiare poate suna a demers politic, dar lipsa forţei de muncă înregistrată nu este încurajatoare. O altă modalitate de stimulare a forţei de muncă este reţinerea în câmpul muncii a angajaţilor în vârstă. Creșterea vârstei de pensionare ajută, dar puţine guverne au curajul să implementeze astfel de politici.
Îmbunătăţirea actului de guvernare este o cheie, încă trecută cu vedere, în care reformele ar înregistra impact pe termen lung şi ar ajuta la încetinirea declinului demografic şi ar impulsiona creşterea. Deşi Europa Centrală şi de Est a înregistrat progrese, doat 35% dintre cetăţeni au încrederea în guvernele naţionale, în sistemele judiciare, în onestitatea alegerilor şi libertatea presei. Acelaşi procent consideră că fenomenul corupţiei nu este unul extins.
Reformele guvernamentale sunt ingredientul crucial pentru nivelul următor de dezvoltare. Creşterea în primele două decenii tranzitorii s-a bazat pe forţa de muncă ieftină, acumularea de capital şi importul de tehnologie. Următoarea etapă trebuie să se bazeze pe inovaţie şi antreprenoriat, ambele sunt sensibile la calitatea guvernării. Creşterea mai rapidă ar uşura provocările demografice prin standardele de trai mai înalte şi stimulând rezidenţii să rămână în statele lor. În partea opusă, un mod de guvernare slab corelează cu satifacţia personală scăzută şi este adeseori asociată emigraţiei.
Soluţiile nu sunt uşoare, dar există. Trebuie să recunoaşte provocările şi să găsim curajul de a ne adresa lor. Din păcate, cei care ar trebui să îşi facă cele mai multe griji în privinţa imigraţiei sunt cei care preferă să vorbească cel mai mult despre imigraţie. Schimbând aceste discursuri este prima precondiţie pentru introducere unei agende credibile şi sustenabile.
Sursa foto: economica.net
Sursa: Financiarul.ro.