Cultură

Lugojul la începutul anilor ’20: case cochete cu fațade îngrijite

Lugojul la începutul anilor ’20: case cochete cu fațade îngrijite

Autoliv

           Lugojul păstra la începutul anilor ’20 încă vie amintirea burgului de provincie din Europa Centrală prin fizionomia semiurbană și cordialitatea locuitorilor care, în ciuda apartenenței etnice, au conviețuit în continuare, acceptându-și unul altuia limba și cultura.

           Centrul orașului, configurat înainte de Primul Război Mondial părea încremenit în timp: case cochete cu faţade îngrijie purtând amprenta stilurilor Art Nouveau și Eclectic, cele patru cafenele – Bristol, Amigo, Strasser și Corso – odinioară punctele de întâlnire preferate de burghezia locală, magazinele cu dughene de lemn și vitrine impunătoare străjuiau străzile principale – în special “Corso”, promenada Lugojului de la gară până la catedrala greco-catolică din Piața Regina Maria (Piața Drăgan) etc. Având o populație de 20.036 locuitori în 1920 (din care 7621 români, 4235 maghiari, 5983 germani, 1774 evrei) și 2936 de case, Lugojul a rămas capitala comitatului Caraș-Severin până la reforma administrativă din 1926 (Carașul devine județ cu sediul la Oravița).

          Metamorfoza societăţii provinciale se realizează în raport cu centrul care nu mai este reprezentat de Budapesta sau Viena, ci de București. Prin intermediul ziarului local Răsunetul avem ocazia să observăm revoluția tot mai evidentă a moravurilor care, în opinia contemporanilor, corupe societatea tradițională locală. Adoptarea noilor trenduri europene în materie de muzică și vestimentație este apostrofată tot mai des. Spre exemplu, la petrecerea cârnățarilor din nov. 1922 „[…] dansul nu a început cu o horă sau o lugojană ci cu un Boston” – vals englezesc (Răsunetul, nr. 28 din 1922). Frenezia practicării noilor dansuri pe ritmuri de Jazz, în opoziţie cu muzica tradiţională lăutărească, care răsuna odinioară la petrecerile din Lugoj, este sugestiv descrisă în rubrica „Notiţe” a Răsunetului din 6 februarie 1927: „Lumea întreagă este biată de «histerie», astăzi tânării şi bătrânii cât şi tânările şi bătrâneli se dedau la aşa numitele plăceri desvăluite prin saloanele de dans, varieteuri şi muzik hall-uri. Nimic nu se face astăzi mascat după uşă cu perdea, ci în mod public”. Noile tendinţe, deşi asimilate, nu înlocuiesc brusc vechile gusturi, ci coabitează, uneori stârnind râsul: prezența la serata comercianților din localitate, organizată în 28 ian. 1928, a unei trupe de Jazz alături de o orchestră de țigani! Societatea este cuprinsă de spritul progresului; învențiile apărute înainte de război pătrund în rândul maselor. În 1926 lugojenii care achiziționaseră un aparat de radio recepționau concerte pe calea undelor din Paris sau Londra. Se redeschide al doilea cinematograf (după Olympia), vechiul “Apollo”, despre care P. Mirenus, în nr. 6 din 1932 al Răsunetului afirma că :„Noul cinematograf nu poate fi decât un nou propagator al depravării care va urma desigur în viitor acelaşi drum ca celelalte cinematografe prin interpretarea filmelor imorale […].Filmele tipărite cu roşu şi înfrumusețate cu inscripţia ademenitoare « numai pentru adulţi » nu vor înceta de a se servi publicului”.

          În perioada interbelică globalizarea este resimțită prin prezența tot mai mare a produselor de import, după cum remarca ziaristul Danilă Pușa în cunoscuta rubrică „Notiţe” : „Ne americanizăm parc’că suntem în ţara lui Henry Ford. Dispare carul cu boi, dispare «fiakerul» cu roibi cu zurgălăi şi în locul acestora pretutindeni îşi face apariţia năluca de automobil, care acuma e aici, peste 5 minute la… Coştei la rugă…”(Răsunetul, nr. 18 din 1927).

         Trecutul apropiat, ușor idealizat, al perioadei dualiste, când Lugojul, animat de burghezia română, s-a afirmat ca un puternic centru național, este frecvent utilizat pentru a critica transformările survenite în societatea românească interbelică: „[…] generaţia trecută cum era de unită sufleteşte. Intelectualul, meseriaşul şi economul, toţi formau o masă puternică românească, pe când în zilele noastre suntem desbinaţi pentru că trăim în era României Mari. […] harnicii noştri meseriaşi, economi şi intelectuali, care nu se făloseau ei în straele lor simple, cercetau cu mic cu mare sfânta biserică pe când azi fracul şi lacul îi opreşte, pe motiv că nu e la modă […] Pudra, roselele (n.n vopsele), oglinda, cinematograful, Corso, răpeşte timpul femeilor care în loc să cerceteze casa lui Dumnezeu mai bine frământă oare întregi Corsul […]. Dacă s’ar pomeni din somn strămoşii noştri ş’or vedea pe Nana Uţă cu Bubi copf (n.n. tunsoarea „Bob”), cu rochia deasupra de genunchi, călătorind pe bicicletă, ar lua câmpii […] În loc de Bună ziua se zice Bonjour şi în loc de mulţumesc mersi” (Răsunetul, nr. 52 din 1929).

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Silviu Oravitzan le scrie lugojenilor şi explică cum stau lucrurile cu donaţia sculpturii din Parcul Poştei

Cetateanul24 mai 2017

Alfabetizare cu forţa acum 200 de ani în Banat. Părinţii care-şi împiedicau copiii să frecventeze şcoala erau pedepsiţi

Cetateanul19 mai 2017

FOTO – Lugojenii sunt aşteptaţi la „Noaptea sinagogilor deschise”. Pot afla istoria şi tradiţiile comunităţii

Cetateanul18 mai 2017

Cum se schimbă sala de spectacole a Teatrului “Traian Grozavescu” din Lugoj. Ce lucrări se vor executa în această vară

Cetateanul16 mai 2017
muzeu Lugoj

Noaptea Muzeelor, marcată şi la Lugoj. Ce vor putea vedea cei care vor vizita muzeul lugojean

Cetateanul15 mai 2017

Seară vieneză la Lugoj. Treizeci de elevi pot să primească bilete gratis

Cetateanul13 mai 2017

140 de concurenţi din întreaga ţara se întâlnesc la Lugoj, la Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică „Clara Peia”

Cetateanul11 mai 2017

Primarului nu-i plac costumele verzi, pe care şi le-au cumpărat dansatorii lugojeni. Le-a mai dat 40.000 de lei ca să-şi schimbe ţinuta

Cetateanul10 mai 2017

Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” participă la Festivalul Naţional de teatru de la Roman

Cetateanul9 mai 2017

Începe la Timişoara, cea de-a XXXI-a sesiune Helion, cel mai important brand al literaturii SF din România

Cetateanul5 mai 2017

VIDEO – Premiera Gardienii Galaxiei 2 ajunge şi la Cinema Bela Lugosi

Cetateanul2 mai 2017

Agenda culturală a Lugojului: şase rugi, două comemorări, un concurs literar şi un singur festival internaţional

Daniel Groza27 aprilie 2017
%d blogeri au apreciat: