Cultură

Mirajul cinematografiei i-a cucerit pe lugojeni în perioada interbelică!

Mirajul cinematografiei i-a cucerit pe lugojeni în perioada interbelică!

Autoliv

Transformările pe care societatea europeană le-a cunoscut în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea, în timpul celei de-a doua revoluții industriale (eficientizarea proceselor de producție, îmbunătățirea nivelului de trai, boomul urbanistic etc.), au determinat, printre altele, înnoirea mijloacelor de exprimare artistică, menite să reflecte, să emane, noile concepții umane. Cele două “protagoniste” la care ne referim, plăsmuite în pântecele fecunde ale modernității, sunt fotografia și cinematografia. Amândouă au parcurs un drum anevoios până să intre în rândul artelor, stând în umbra suratelor consacrate, fotografia subordonată picturii (prin teme și compoziție), iar cinematografia, în tinerețea ei (primul deceniu al filmului mut) teatrului.

Dintre toate invențiile secolului al XIX-lea, cinematograful a avut cel mai mare impact asupra ființei umane, prin capacitatea  unică de a înregistra și reda o dimensiune aidoma realității existente, aflată în mișcare. Posibilitatea unei realități „imaginate“ a încolțit rapid în mintea întreprinzătorilor de tot felul (realizatori al primelor scurtmetraje cu scene cotidiene comice, care au cunoscut o distribuție largă), aceștia asigurând tranziția cinematografului spre etapa următoare: industria producătoare de visuri din anii ’30.

Meritul perfecționării aparatului cinematograf le revine fraților Lumièr, realizatorii uneia dintre primele pelicule, scurtmetraj, de 46 secunde, înregistrată în 19 martie 1895 și proiectat în același an într-o cafenea din Paris: Ieșirea muncitorilor din uzina Lumièr din Lyon. Asemenea fotografilor itineranți din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și proprietarii aparatelor de proiecție („Bioscop-Kinematograf“-„Apollo-Projectograf-Theater“) au parcurs zone vaste, organizând spectacole cinematografice în restaurante și cafenele. Cele mai timpurii reprezentații cinematografice au avut loc în Lugoj, la sfârșitul lunii iulie 1897, în sala Hotelului “La Regele Ungariei” (Dacia), când au rulat mai multe scurtmetraje: „Patinajul“, Cavaler în manevră“, „Tren în mișcare“, „Lupta“, „Grădinarul cu furtunul”,” O noapte neliniștită”, „În cârciumă”, „Stradă din Viena“ etc.

În pofida tehnicii rudimentare utilizate , a subiectelor puerile, cinematograful a fost agreat încă din primul deceniu al secolului XX, proprietarii de cafenele din Lugoj (primul a fost Csontos în 1907)  organizând proiecții „Mokka“ (gratis – în limbajul arhaic al reclamelor de epocă) pentru divertismentul clienților. Putem vorbi despre o industrie cinematografică abia după anul 1910. Pentru proiectarea „tablourilor vii distractive, știintifice și artistice“, cafenele din oraș trebuiau să plătească un impozit generos primăriei. În relație cu „Cafeneau Cinematograf Orient“ (Mozi-kaffe) se va amenaja într-o casă din Str. Széchenyi, nr. 5, cinematograful „Apollo“ (platoul Casei de Cultură a Sindicatelor) în anul 1911. Odată cu augumentarea producției cinematografice semnalăm apariția unor societăți de distribuție a filmului. În Lugoj a fost înființată Societatea pe acțiuni  “Szatmary és Társá”care va ridica în 1912, după planurile arhitectului Alfred Mai, ”Teatrul cinematografic Olympia“ (unul din cele mai frumoase edificii de acest gen din Banat, având amprenta stilului Art Nouveau, demolat parțial în 2007!). Subiectele epice pe care le regăsim în perioada filmului mut au conferit cinematografului un rol cultural (modalitate de a explora lumea fără să călătorești implicit).     Încă dinaintea Primului Război Mondial, lugojenii au avut acces la o gamă variată de filme furnizate de Societatea Pathé Frères, Società Italiana Cines, Projektions-AG „Union” (ulterior UFA), Universal Studios, Paramount, Casa Leon Popescu din București etc. Ultima  va intra pe piața europeană cu filmul „Războiul de independență“ (pelicula cu o lungime de 2000 m și durată de 2 ore, a fost împărțită în 5 acte), care a rulat la Lugoj în data de 4-5 martie 1912. Cinematograful a fost atât de plin încât programul a fost prelungit  cu o zi pentru ca și românii de la sate să poate veni sa vadă filmul. La Lugoj au mai rulat filme românesti ca „Garda Palatului Regal Român, Cetatea Neamțului, Mănăstirea de Argeș, Înmormântarea lui Vlaicu (luna mai 1914, Studioul L. Popescu), Filmul Încoronării (1923), Funeraliile lui Traian Grosăvescu (martie 1927), Ciocoii ( al treia din trilogia regizorului H. Igirosanu, despre epoca fanariotă, a rulat în aug. 1931-”Astra”). Bariera linngvistică nu a reprezentat o problemă în epoca filmului mut, dialogurile fiind traduse pe cadrele înserate între scene. Fundalul era asigurat de un pianist. La „Olympia“ a cântat mulți ani Wilhelm Schwach (1850-1921), compozitor local. Printre vedetele consacrate ale filmului mut cu care lugojeni au fost familiari le amintim pe: Max Linder, Charles Chaplin, Buster Keaton, Rudolph Valentino, Asta Nielsen, Pola Negri, Pat & Patachon etc. Deși a avut parte de comedii americane si filme “cow-boy”, publicul lugojan  a gustat până la mijlocul anilor ’30 cel mai mult producțiile germane, în care s-au remarcat regizori ca Ernst Lubitsch (comedii romantice) sau Fritz Lang (exponentul expresionismul german – celebrul Metopolis oct. 1927- „Olympia”), Josef von Sternberg (Der Blaue Engel cu diva Marlene Dietrich, mar. 1931 ”Olympia”).

Primele două decenii ale cinematografiei comerciale au fost dominate cele două genuri principale: dramă și comedie. La sfârșitul anilor ’20, pe fondul abordării unor subiecte noi, incitante, se dezvoltă genul horror (Dracula, 1931 – Bela Lugosi), filmul noir și cel documentar. În timp, cenzura oficială exercitată de poliție (cazul peliculei “Doi mecanici“ interzisă în 1913 din cauza scenelor de groază!) a devenit mai îngăduitoare, reacții vehemente la adresa cinematografului iscându-se din partea unei facțiuni conservatoare a societății care cerea limitarea accesului minorilor la anumite filme „căci acolo «tronează necuratul bată-l crucea» care le demoralizează sufletul omorându-le şi trupul“(Răsunetul, nr. 5, 1923). Au existat și filme semnalizate cu roșu pe afiș cu  sintagma „numai pentru adulți“ : cele cu tentă erotică și de groază.

La începutul anilor ’30 se produce schimbarea care va înlesni dezvoltarea fără margini a cinematografiei, introducerea filmului sonor, cu producția americană: The Jazz Singer (1928). Prin inițiativa  Cinematografului  “Olympia” de-a achizționa un proiector sonor (feb. 1930), Lugojul a devenit al patrulea oraș din țară în care au rulat filme „vorbitoare“, devansând orașe ca Timișoara, Arad, Oradea, Craiova, Iași sau Galați. Drama Show Boat (Vasul comedianților) a fost primul film sonor (parțial) care a rulat la „Olympia“ între 24-26 feb. 1930. Într-un oraș liniștit de provincie – cum se prezenta Lugojul în perioada interbelică – cinematograful a constituit, alături de activitățile sportive, plimbatul pe Corso și scăldatul vara în Timiș, cel mai popular mod de a petrece timpul liber. Pe lângă „Olympia“, (din 1933 „Omnia” – ulterior “23  August)“ au mai funcționat și alte cinematografe, mai mici: „Thalia“ (1930) – Str. Nedelcu, nr. 47, „Lido“ (1932) , ulterior „Rio“- Str. Nicolae Bălcescu 14, „Corso“ (1935) – în clădirea Hotelului Dacia, din 1948 „Victoria“  și cinematograful de vară „Astra“ în grădina Trocadero – “La moș Toma”.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Silviu Oravitzan le scrie lugojenilor şi explică cum stau lucrurile cu donaţia sculpturii din Parcul Poştei

Cetateanul24 mai 2017

Alfabetizare cu forţa acum 200 de ani în Banat. Părinţii care-şi împiedicau copiii să frecventeze şcoala erau pedepsiţi

Cetateanul19 mai 2017

FOTO – Lugojenii sunt aşteptaţi la „Noaptea sinagogilor deschise”. Pot afla istoria şi tradiţiile comunităţii

Cetateanul18 mai 2017

Cum se schimbă sala de spectacole a Teatrului “Traian Grozavescu” din Lugoj. Ce lucrări se vor executa în această vară

Cetateanul16 mai 2017
muzeu Lugoj

Noaptea Muzeelor, marcată şi la Lugoj. Ce vor putea vedea cei care vor vizita muzeul lugojean

Cetateanul15 mai 2017

Seară vieneză la Lugoj. Treizeci de elevi pot să primească bilete gratis

Cetateanul13 mai 2017

140 de concurenţi din întreaga ţara se întâlnesc la Lugoj, la Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică „Clara Peia”

Cetateanul11 mai 2017

Primarului nu-i plac costumele verzi, pe care şi le-au cumpărat dansatorii lugojeni. Le-a mai dat 40.000 de lei ca să-şi schimbe ţinuta

Cetateanul10 mai 2017

Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” participă la Festivalul Naţional de teatru de la Roman

Cetateanul9 mai 2017

Începe la Timişoara, cea de-a XXXI-a sesiune Helion, cel mai important brand al literaturii SF din România

Cetateanul5 mai 2017

VIDEO – Premiera Gardienii Galaxiei 2 ajunge şi la Cinema Bela Lugosi

Cetateanul2 mai 2017

Agenda culturală a Lugojului: şase rugi, două comemorări, un concurs literar şi un singur festival internaţional

Daniel Groza27 aprilie 2017
%d blogeri au apreciat: