Cultură

Monument istoric preţios în centrul Lugojului, ignorat de autorităţile locale

Monument istoric preţios în centrul Lugojului, ignorat de autorităţile locale

Cetateanul Lugoj

O întrebare contemporană, vehiculată în rândul multor lugojeni, este legată de redescoperirea patrimoniului local, respectiv de punerea lui în valoarea : Ce are Lugojul – oraș bănățean de frunte cu o puternică tradiție culturală creioantă prin personalitățile sale – de oferit din punct de vedere turistic?  Perspectiva oficială, pe care o regăsim în pliantele editate de primărie și nu numai,  fundamentată pe numărul  infim  de monumente istorice înregistrate, este una sumbră, injustă pentru istoria bogată a urbei de pe Timiș: ea cuprinde câteva case memoriale, edificii de cult, indicative arhitecturale ale  societății  multietnice locale, și o sumedenie de statui ridicate în perioada interbelică. Realitatea  este, totuși,  alta, iar exploratorul urban o poate descoperi printr-o simplă plimbare în centru istoric al Lugojului, prin contactul vizual cu clădirile, care impresionează prin valoarea istorică sau arhitecturală. Un monument excepțional, necunoscut publicului larg, ignorat cu desăvârșire de autoritățile locale, este imobilul din Str. Nicolae Bălcescu, nr. 9, de lângă supermarketul Carrefour.

La prima vedere, clădirea aflată pe o parcelă de colț – compusă dintr-un corp principal, cu parter, în Str. N.Bălcescu, la care a fost adăugat, în timp, un corp, cu etaj și demisol, dispus longitudinal pe Str. Ștrandului – ne atrage atenția prin fațada principală cu ancadramentele de fereastră evazate în partea superioară și paramentul decorat cu asize în tencuială, elemente eclectice, la modă în primul deceniu al  secolului XX.

Surprinzătoare, în contrast cu modestia fațadei, sunt decorațiile interioare, întâlnite în corpul vechi de clădire, și anume  ancadramente cu  coloane canelate și antablament ale ușilor, precum și somptuosul tavan pictat care înfrumusețeză camera din mijloc. Tema picturii – lumea idilică, tradițională, exprimată prin  decorații cu îngerași, ghirlande, egrete, flori –  agreată de burghezie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ne sugerează gradul de dezvoltare materială a societății lugojene, sensibilitățile vremii și gusturile elevate în materie de artă receptate din spațiul german.

Compoziția plafonului este  dată de un cadru dreptunghiular, ale cărui colțuri sunt marcate de patru portrete istorice ( cavaler în armură; personaj antic; portret femeie; personaj renascentist), în partea mediană a fiecărei laturi aflându-se un panou cu o scenă alegorică – îngerași care se joacă (putti)- simbolizând un anotimp. Spațiul cuprins în interiorul cadrului este compartimentat prin două benzi decorative oblice, în punctul de interesecție imaginar aflându-se, odinioară, candelabrul care lumina încăperea. În jurul cercului central sunt reprezentate figuri feminine (herme), a căror trupuri se termină în fâșii decorative, vrejuri cu flori imaginare, viu colorate. Meșterul iscusit și-a lăsat semnătura, indescifrabilă din cauza degradării picturii, alături de data execuției: “M.Than …pictor, 1882”.

Comanditarul picturii a fost, probabil, un membru al prodigioasei familii Liszka, care a deținut terenul din 1797, dată la care  Anton Liszka, sosit din Regatul Boemiei, a deschis un atelier de frânghierie. El este inițiatorul primului teatru lugojean din apropierea bisericii catolice, inaugurat în 1835. După incendiul devastator din 1842, fiul acestuia, Johann Liszka,  primar al Lugojului în mai multe rânduri, a construit imobilul actual, care în 1883 ajunge în proprietatea pictorului David Klein.

În pofida vicisitudinilor timpului – printre care amintim pericolul iminent al demolării, proces inițiat la sfârșitul anilor ’60, în urma căruia s-a ridicat Casa de cultură a Sindicatelor (1974) – clădirea, în care a funcționat școala particulară de fete “Kis Roza” între 1906-1920, a supraviețuit până astăzi. Edificiul cu certă valoare artistică, aparținând unor reprezentanți de seamă a burgheziei bănățene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este unul din puținele exemple de locuințe urbane care și-au păstrat pictura decorativă, motiv pentru care autoritățile locale trebuie să facă toate  demersurile pentru protejarea lui prin includerea  în lista monumentelor istorice.

 

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Şcoala de Muzică din Lugoj a primit o pianină nouă din partea Clubului Rotary

Gabriel Iosa18 ianuarie 2017

E ziua lui Eminescu. Ce a făcut poetul, la Lugoj, în urmă cu aproape 150 de ani

Cetateanul15 ianuarie 2017

Invitaţie la teatru. Actorii lugojeni încep anul cu „Hangiţa”

Daniel Groza11 ianuarie 2017

Ucrainienii şi sârbii din zona Lugojului sărbătoresc Crăciunul

Daniel Groza6 ianuarie 2017

Biserica și credincioșii, deranjați de spectacolul rock de Revelion:“Din biserică se auzeau grohăiturile unora care cântau la festival”

Daniel Groza3 ianuarie 2017

Lugojul, cel mai slab spectacol de Revelion dintre oraşele din vestul ţării. Cântă o trupă anonimă din Ungaria

Daniel Groza28 decembrie 2016

Astăzi e Sfântul Ştefan. Ce tradiţii şi obiceiuri sunt în această zi

Cetateanul27 decembrie 2016

Mitropolitul Banatului vine la Lugoj să sărbătorească 250 de ani de existenţă a Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”

Daniel Groza23 decembrie 2016

TEN TV are program special de Crăciun. Vezi ce emisiuni și filme difuzează

Cetateanul22 decembrie 2016

Făgetul dă clasă Lugojului! Un bulz de 30 de metri şi peste 150 de artişti cu ocazia Târgului de Crăciun

Gabriel Iosa14 decembrie 2016

Să arătăm că ne pasă! Concert caritabil la English Pub pentru copiii de la Centrul „Sf. Ioana Antida” din Lugoj

Iasmina Olariu14 decembrie 2016

Spectacol aniversar al Ansamblului “Lugojana”! 25 de ani de activitate festivalieră la Lugoj şi în întreaga lume

Gabriel Iosa14 decembrie 2016
%d blogeri au apreciat: