Cultură

Monument istoric preţios în centrul Lugojului, ignorat de autorităţile locale

Monument istoric preţios în centrul Lugojului, ignorat de autorităţile locale

Autoliv

O întrebare contemporană, vehiculată în rândul multor lugojeni, este legată de redescoperirea patrimoniului local, respectiv de punerea lui în valoarea : Ce are Lugojul – oraș bănățean de frunte cu o puternică tradiție culturală creioantă prin personalitățile sale – de oferit din punct de vedere turistic?  Perspectiva oficială, pe care o regăsim în pliantele editate de primărie și nu numai,  fundamentată pe numărul  infim  de monumente istorice înregistrate, este una sumbră, injustă pentru istoria bogată a urbei de pe Timiș: ea cuprinde câteva case memoriale, edificii de cult, indicative arhitecturale ale  societății  multietnice locale, și o sumedenie de statui ridicate în perioada interbelică. Realitatea  este, totuși,  alta, iar exploratorul urban o poate descoperi printr-o simplă plimbare în centru istoric al Lugojului, prin contactul vizual cu clădirile, care impresionează prin valoarea istorică sau arhitecturală. Un monument excepțional, necunoscut publicului larg, ignorat cu desăvârșire de autoritățile locale, este imobilul din Str. Nicolae Bălcescu, nr. 9, de lângă supermarketul Carrefour.

La prima vedere, clădirea aflată pe o parcelă de colț – compusă dintr-un corp principal, cu parter, în Str. N.Bălcescu, la care a fost adăugat, în timp, un corp, cu etaj și demisol, dispus longitudinal pe Str. Ștrandului – ne atrage atenția prin fațada principală cu ancadramentele de fereastră evazate în partea superioară și paramentul decorat cu asize în tencuială, elemente eclectice, la modă în primul deceniu al  secolului XX.

Surprinzătoare, în contrast cu modestia fațadei, sunt decorațiile interioare, întâlnite în corpul vechi de clădire, și anume  ancadramente cu  coloane canelate și antablament ale ușilor, precum și somptuosul tavan pictat care înfrumusețeză camera din mijloc. Tema picturii – lumea idilică, tradițională, exprimată prin  decorații cu îngerași, ghirlande, egrete, flori –  agreată de burghezie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ne sugerează gradul de dezvoltare materială a societății lugojene, sensibilitățile vremii și gusturile elevate în materie de artă receptate din spațiul german.

Compoziția plafonului este  dată de un cadru dreptunghiular, ale cărui colțuri sunt marcate de patru portrete istorice ( cavaler în armură; personaj antic; portret femeie; personaj renascentist), în partea mediană a fiecărei laturi aflându-se un panou cu o scenă alegorică – îngerași care se joacă (putti)- simbolizând un anotimp. Spațiul cuprins în interiorul cadrului este compartimentat prin două benzi decorative oblice, în punctul de interesecție imaginar aflându-se, odinioară, candelabrul care lumina încăperea. În jurul cercului central sunt reprezentate figuri feminine (herme), a căror trupuri se termină în fâșii decorative, vrejuri cu flori imaginare, viu colorate. Meșterul iscusit și-a lăsat semnătura, indescifrabilă din cauza degradării picturii, alături de data execuției: “M.Than …pictor, 1882”.

Comanditarul picturii a fost, probabil, un membru al prodigioasei familii Liszka, care a deținut terenul din 1797, dată la care  Anton Liszka, sosit din Regatul Boemiei, a deschis un atelier de frânghierie. El este inițiatorul primului teatru lugojean din apropierea bisericii catolice, inaugurat în 1835. După incendiul devastator din 1842, fiul acestuia, Johann Liszka,  primar al Lugojului în mai multe rânduri, a construit imobilul actual, care în 1883 ajunge în proprietatea pictorului David Klein.

În pofida vicisitudinilor timpului – printre care amintim pericolul iminent al demolării, proces inițiat la sfârșitul anilor ’60, în urma căruia s-a ridicat Casa de cultură a Sindicatelor (1974) – clădirea, în care a funcționat școala particulară de fete “Kis Roza” între 1906-1920, a supraviețuit până astăzi. Edificiul cu certă valoare artistică, aparținând unor reprezentanți de seamă a burgheziei bănățene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este unul din puținele exemple de locuințe urbane care și-au păstrat pictura decorativă, motiv pentru care autoritățile locale trebuie să facă toate  demersurile pentru protejarea lui prin includerea  în lista monumentelor istorice.

 

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Silviu Oravitzan le scrie lugojenilor şi explică cum stau lucrurile cu donaţia sculpturii din Parcul Poştei

Cetateanul24 mai 2017

Alfabetizare cu forţa acum 200 de ani în Banat. Părinţii care-şi împiedicau copiii să frecventeze şcoala erau pedepsiţi

Cetateanul19 mai 2017

FOTO – Lugojenii sunt aşteptaţi la „Noaptea sinagogilor deschise”. Pot afla istoria şi tradiţiile comunităţii

Cetateanul18 mai 2017

Cum se schimbă sala de spectacole a Teatrului “Traian Grozavescu” din Lugoj. Ce lucrări se vor executa în această vară

Cetateanul16 mai 2017
muzeu Lugoj

Noaptea Muzeelor, marcată şi la Lugoj. Ce vor putea vedea cei care vor vizita muzeul lugojean

Cetateanul15 mai 2017

Seară vieneză la Lugoj. Treizeci de elevi pot să primească bilete gratis

Cetateanul13 mai 2017

140 de concurenţi din întreaga ţara se întâlnesc la Lugoj, la Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică „Clara Peia”

Cetateanul11 mai 2017

Primarului nu-i plac costumele verzi, pe care şi le-au cumpărat dansatorii lugojeni. Le-a mai dat 40.000 de lei ca să-şi schimbe ţinuta

Cetateanul10 mai 2017

Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” participă la Festivalul Naţional de teatru de la Roman

Cetateanul9 mai 2017

Începe la Timişoara, cea de-a XXXI-a sesiune Helion, cel mai important brand al literaturii SF din România

Cetateanul5 mai 2017

VIDEO – Premiera Gardienii Galaxiei 2 ajunge şi la Cinema Bela Lugosi

Cetateanul2 mai 2017

Agenda culturală a Lugojului: şase rugi, două comemorări, un concurs literar şi un singur festival internaţional

Daniel Groza27 aprilie 2017
%d blogeri au apreciat: