Noua lege a salarizării ar ridica impactul bugetar anual la 174 de miliarde de lei, de la 166 de miliarde de lei în prezent. Diferența înseamnă cheltuieli suplimentare de minimum 8 miliarde de lei pe an, echivalentul a 1,6 miliarde de euro, adică o creștere de aproximativ 4,8% față de nivelul prognozat acum.
În același timp, schimbarea valorii de referință de la 4.325 RON, stabilită de Florin Manole, la 4.100 RON, decisă ulterior de Dragoș Pâslaru, ar urma să reducă veniturile pentru peste 60% dintre bugetarii cu salarii mici. Pentru bugetul public, suma suplimentară de 8 miliarde de lei s-ar adăuga direct în anvelopa salarială a statului și ar pune presiune pe deficit. În paralel, blocajul politic privind adoptarea legii menține sub risc fonduri europene din PNRR.
În joc sunt 770 de milioane de euro, sumă care ar putea fi pierdută dacă reforma nu este îndeplinită, în timp ce valoarea negociată efectiv pentru reforma salarizării a fost de 50 de milioane de euro. Reforma este un jalon din PNRR, blocat de ani și mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Comisia Europeană a aprobat renegocierea PNRR, însă plata banilor rămâne condiționată de implementarea reformelor asumate, potrivit Financiarul.
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, susține că proiectul criticat de ea crește costurile fără să corecteze dezechilibrele din sistem. Ea a declarat: „Dacă facem legea în actuala formă, proastă, impactul va fi de 174 miliarde, deci statul român va pune în plus, anual, minim 8 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro!!! Anual, în plus, 1,6 miliarde de euro. Adică înnebuneşti tot sistemul bugetar, ai majoritatea sindicatelor în stradă, ai convulsii sociale, iar «reforma» ta e că creşti cheltuielile cu salarizarea şi, implicit, deficitul cu care sunt în gură, de dimineaţă până seara, toţi «reformiştii».”
Aceeași critică vizează și raportul cost-beneficiu din PNRR. În negocierile pentru reforma salarizării, Cristian Ghinea ar fi acceptat o formulă prin care România primește 50 de milioane de euro dacă îndeplinește jalonul, dar riscă să piardă 770 de milioane de euro dacă nu o face. Lia Olguța Vasilescu a numit această construcție o negociere defavorabilă statului român și a spus: „Dar şi ca orice USR-ist care negociază prost pentru statul român, a acceptat ca dacă facem «reforma salarizării» să primim 50 de milioane de euro, iar dacă nu o facem să pierdem 770 milioane de euro!!! Mai proastă negociere sigur nu există!”
Presiunea bugetară apare și la nivel local. Jalonul din PNRR impune coeficienți identici în administrația locală pentru unitățile administrativ-teritoriale cu grupe de populație similare, fără să țină cont de diferențele efective de număr între orașe comparabile, exemplul invocat fiind Iași și Oradea. Aplicarea acestei reguli ar majora anvelopa salarială numai la Craiova cu 2 milioane de euro.
Un alt punct urmărit este forma finală a valorii de referință. Diferența dintre 4.325 RON și 4.100 RON schimbă distribuția veniturilor în sistem, deși anvelopa totală urcă la 174 de miliarde de lei. PSD critică public presiunea de a vota noua lege și își explică refuzul prin faptul că proiectul nu a fost văzut și analizat concret. Lia Olguța Vasilescu a afirmat: „Îmi explică şi mie cineva de ce este pus la zid PSD doar pentru că spune un lucru de bun-simţ: că nu poate vota o lege pe care nimeni nu a văzut-o încă? De ce acuzaţiile astea că PSD blochează «reformele lui Bolojan» şi, implicit, banii europeni?”
În fundal rămâne și Legea 153/2017, redactată de Lia Olguța Vasilescu în guvernul condus de Sorin Grindeanu, asistată de consilierul Ion Gibescu. La acel moment, salariile din sectorul bugetar au fost majorate cu o medie de aproape 60%.