Un semnal de alarmă. Ignorat prea mult timp, din păcate. Aproape 40% dintre adulții din România se luptă cu obezitatea. Devine o criză de sănătate publică. O epidemie tăcută. Pune o presiune uriașă. Pe un sistem sanitar deja fragil, conform Revista Ioana.
Cifrele sunt clare. Îngrijorătoare. Conform celui mai recent Atlas al Obezității, publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), nu mai puțin de 39% dintre adulții români sunt obezi. 70% au un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Revista Ioana a analizat datele. Trage un semnal de alarmă. Sistemul sanitar românesc nu are resursele necesare pentru a face față acestui val. O realitate tristă.
Obezitatea infantilă, o bombă cu ceas
Situația este cu adevărat dramatică. Mai ales în rândul tinerilor. „Dacă mergem la copii, acolo este dezastru”, avertizează prof. dr. Dragoș Vinereanu, medic primar cardiolog. Obezitatea infantilă nu este doar o problemă estetică. Ea duce la o creștere alarmantă a cazurilor de hipertensiune arterială, colesterol mărit și diabet zaharat la vârste din ce în ce mai fragede. La nivel global, prevalența supraponderalității la copii și adolescenți (5-19 ani) a crescut de la 8% în 1990 la 20% în 2022. Coincidență?
De ce ne îngrășăm? Nu e doar despre voință
Obezitatea nu mai este considerată un simplu eșec personal. OMS o clasifică drept o boală cronică, complexă și recidivantă. Cauzele sunt multiple. Rezultă dintr-o interacțiune complicată între factori genetici, comportament alimentar, mediu și hormoni. Dr. Diana Gunsahin, medic specialist gastroenterolog la DigestMed, subliniază că dezechilibrele hormonale joacă un rol important. Alături de aportul caloric excesiv și de sedentarism. Dezechilibre în secreția de estrogeni, excesul de cortizol, creșterea rezistenței la insulină. Toate acestea contribuie la creșterea în greutate. Un carusel nesfârșit.
Aici apare problema cea mare. În ciuda amplorii epidemiei, România nu dispune de un program național coerent pentru prevenirea și tratarea obezității. Pacienții nu beneficiază de un parcurs decontat care să includă investigații complete, tratament medicamentos sau chirurgical și, mai ales, consiliere psihologică și nutrițională. Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, a punctat clar: „Faptul că pacientul trebuie să suporte din buzunarul lui intervenția farmacologică sau chirurgicală reprezintă într-adevăr o barieră”. O barieră greu de trecut, într-adevăr.
Ce se poate face? Soluții există, dar…
La nivel internațional, lupta cu obezitatea se intensifică. OMS a adoptat un Plan de accelerare pentru oprirea obezității. A publicat chiar și un ghid privind utilizarea terapiilor bazate pe GLP-1 (precum Wegovy) pentru adulți. Aceste medicamente sunt eficiente. Dar nu sunt o soluție magică. Ele trebuie integrate într-un program complex de management al bolii. Fără un sistem care să le facă accesibile și să ofere suportul necesar, impactul lor în România va fi limitat la cei care își permit. Trist, dar adevărat.
