Autoliv Lugoj

Cultură

Palatul “Poporul”, un imobil sezession din Lugoj aflat într-o stare avansată de degradare

Palatul “Poporul”, un imobil sezession din Lugoj aflat într-o stare avansată de degradare

Cetateanul Lugoj

        Între băncile românești de succes care au funcționat în Lugoj în prima jumătate a secolului XX, un loc de frunte îl ocupă “Institutul de Credit si Economii Poporul“. Geneza băncii, a cărei activitate financiară o putem urmări pe parcursul a trei decenii, este legată de personalitatea canonicului și istoricului greco-catolic Ioan Boroș (1850-1937).

        Ca urmare a disputelor confesionale ivite între acționarii “Economia” din Lugoj, în 1899, Ioan Boroș (sfătuit de prepozitul Ștefan Moldovan) a fost mandatat de către Episcopul greco-catolic de Lugoj, Demetriu Radu (acesta va da o circulară protopopilor greco-catolici din dieceză îndemnându-i să susțină proiectul) să înființeze Institutul de credit “Poporul”.

         Organizat ca o societate pe acțiuni, cu un capital social inițial de 120.000 Koroane, “Poporul” a început să funcționeze începând cu 1 iulie 1900. În primul deceniu de existență consiliul de administrație a băncii a fost compus deopotrivă din angajați și membri fondatori: Ioan Boroș, președinte și director executiv, protopopul greco-catolic, George Popovici, vicepreședinte, Ioan Ardelean, Avel Boer, Dr. Stefan, Erdélyi, Valer Giurgiu, Dem. Grecu, Constantin Jucu, Victor Poruțiu, Dr. Isidor Pop; comitetul de supraveghere: Ștefan Bercian, Dr. Aurel Ciupe, G. Trăilă, Moise Nyes și Dr. Aurel Vălean. Apreciat pentru intregritatea sa și ținuta morală ireproșabilă, Ioan Boroș în calitate de director executiv (funcție pe care a deținut-o de la înființare și până în anii ’20 – capitatul băncii în 1923 era de 400.000 Lei) a supravegheat atent activitatea financiar-bancară a Institutului “Poporul” (în special pe casieri, pe care i-a schimbat în repetate rânduri, evitând defrarudările!), până în timpul Crizei Economice când acesta a fuzionat (1929) cu Banca Agrară din Cluj (înființată in 1920). Ulteriora a fost deschisă în 1931 o filială la Lugoj a celei din urmă, care și-a încetat activitatea în 1948.

Ridicat după planurile arhitectului regal Armin Willányi

        Alături de caracterul vădit confesional al băncii (susținatoare a intereselor bisericii greco-catolice) menționăm o altă trăsătură care o individualizează în peisajul citadin: edificarea impozantului imobil ( singură bancă românească din Lugoj care a întreprins o asemenea investiție), în tipologia “palatelor de închiriat “, cunoscut lugojenilor sub numele de “Palatul Poporul”.

        La inițiativa lui Ioan Boroș, institutul cumpără în 1904 fosta casă Ioanovici de pe Str. Coroanei (actuala Str. Șaguna), respectiv colțul de nord-est al Pieței J.C. Drăgan de astăzi. După planurile arhitectului (inginerului) regal de stat Armin Willányi este ridicat în 1904 impresionantul imobil în stil Art Nouveau, lucrările de construcție cumulate cu suma achiziționării terenului ridicându-se la 169.000 Koroane. Stilistic, clădirea aparține perioadei timpurii a Sezessionului, în care predomină liniile curbe, sinuoase , vizbile atât la nivelul aticelor curbilini, cât și la tâmplăria de lemn a vitrinelor de la parter (astăzi, din pacate, doar o amintire, ele fiind înlăturate fără nici o remușcarea la sfârșitul anilor ’90 sub privirea tâmpă a “inginerului” orașului!).

Inscripția de pe fațada clădirii: ”Cinste și Muncă”

        În pofida stării precare de degradare în care se află, “Palatul Poporul” încă mai pastrează ceva din vitalitatea de odinioară impresionând călătorul prin decorațiile elaborate ale fațadei: pilaștri adosați cu motive geometrice, mascaronele (în chip de femeie) aticelor, feroneria celor două balcoane (decorația cu înscrisul “Poporul” realizată din fier forjat, aflată deasupra peretelui vitrat de la mansardă – special proiectat pentru atelierul fotografic Haloska, ulterior preluat de Adolf Pick – din păcate înlăturat și înlocuit cu o tâmplărie inestetică de PVC) etc. Pe faţada secundară, cea dinspre piaţa, este înscris anul edificării (1904), iar pe colţul clădirii, în câmpul central “Virtute et Labore” – “Cinste şi muncă”. Deasupra acestui moto se află ornamentul “stupului de albine”, specific institutelor bancare, simbolizând abundenţa și acumularea. Clădirea a fost inaugurată în data de 4 iunie 1905 (duminică) printr-o slujbă solemnă la care a participat Episcopul greco-catolic de Lugoj, Dr. Vasile Hossu, împreună cu autoritățile locale. Spațiile comerciale de la parter au fost ocupate de diferiți comercianți lugojeni între care îi amintim pe: Sternlicht Manó (maşini de cusut şi mobile, Haloska Janos, Pick Adolf (atelier fotografic), Toth Adorajan Gyula (Drogheria “Venus”-1911), Brauch Francisc (manufactură şi mărunţişuri), Hegyesi Armin (ceasornicar optician), magazinul “Moto-Velo” etc.

        În data de 28 iulie 2016 a fost dezvelită o placă, așezată pe fațadă în dreapta intrării, care amintește de activitatea scriitorului Camil Petrescu la Lugoj, în calitate de redactor-șef al ziarului Banatul în 1919, și a scriitorulul Mircea Nedelciu (autorul romanului Tratament Fabulatoriu – 1986) care a locuit în mansarda imobilului.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Dansatorii şi soliştii Ansamblului “Lugojana”, spectacol deosebit de Dragobete

Gabriel Iosa22 februarie 2017

Doi americani concertează la Lugoj într-un eveniment marca English Pub, de Ziua Îndrăgostiţilor

Gabriel Iosa9 februarie 2017

Primarul Boldea, în conflict cu angajaţii Muzeului de Istorie! “Au salarii între 15 şi 50 de milioane şi nu fac nimic”

Daniel Groza2 februarie 2017
muzeu Lugoj

Colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie din Lugoj sunt în pericol. Clădirea a stat toată iarna fără căldură

Daniel Groza1 februarie 2017

[FOTO] Peste 100 de tineri au încins o horă la Lugoj în cinstea Unirii Principatelor Române

Gabriel Iosa24 ianuarie 2017

Horă în mijlocul Lugojului cu ocazia Unirii Principatelor Române

Gabriel Iosa23 ianuarie 2017

Şcoala de Muzică din Lugoj a primit o pianină nouă din partea Clubului Rotary

Gabriel Iosa18 ianuarie 2017

E ziua lui Eminescu. Ce a făcut poetul, la Lugoj, în urmă cu aproape 150 de ani

Cetateanul15 ianuarie 2017

Invitaţie la teatru. Actorii lugojeni încep anul cu „Hangiţa”

Daniel Groza11 ianuarie 2017

Ucrainienii şi sârbii din zona Lugojului sărbătoresc Crăciunul

Daniel Groza6 ianuarie 2017

Biserica și credincioșii, deranjați de spectacolul rock de Revelion:“Din biserică se auzeau grohăiturile unora care cântau la festival”

Daniel Groza3 ianuarie 2017

Lugojul, cel mai slab spectacol de Revelion dintre oraşele din vestul ţării. Cântă o trupă anonimă din Ungaria

Daniel Groza28 decembrie 2016
%d blogeri au apreciat: