Opinii

PAMFLET – Cea mai bună băutură este apa de izvor…

PAMFLET – Cea mai bună băutură este apa de izvor…

Cetateanul Lugoj

Astăzi am luat o hotărâre istorică. NU MAI BEAU! Această dată va fi scrisă cu slove de aur  în calendarul virtual al existenței mele. Sunt un om hotărât și la mine vorba-i vorbă. Ca să nu mai am ispite în jurul meu, am hotărât să arunc la canal toată băutura din casă, dar după cîteva minute de  căutări, mi-am dat seama că în casă nu mai era strop de alcool pentru că uscasem toate damigenele. Deci, voi deveni un alt om, un adevărat exemplu pentru toți semenii mei.

În fond și la urma urmei, abstinența e binevenită pentru că, nu-i așa, alcoolul dăunează grav sănătății. Azi am băut primul pahar de apă după două decenii. M-a luat cu amețeală la început, dar mi-am revenit după ce am stat o oră întins pe canapea. Până acum îmi stingeam setea cu vin sau bere. Uitasem gustul apei și reîntâlnirea cu ea m-a șocat. Dar apa este izvorul vieții. Ea și aerul. După prima gură, mi s-a tăiat respirația. Reîntoarcerea la elementele existențiale șochează. Trebuie, desigur, să o consum cumpătat, nu să o beau pe nerăsuflate cum făceam cu celelalte lichide.

Am citit undeva că poți să te intoxici cu apă. Mi-e cam frică de ea. Ca să atenuez efectul psihologic, am să o torn într-o sticlă de bere. Asta și fac și mai trag o dușcă. O țin cîteva secunde în gură apoi o las să alunece ușor pe gât. Mi se face pielea de găină. Inspir un metru cub de aer, apoi expir, și prudent, mă așez pe un scaun. Sunt ca sugarii când trec de la laptele de măicuță la cel de văcuță. Dar copăcel, copăcel mă ridic și umblu prin casă ca teleghidat. Ar fi bună o bere ca să-mi spăl greața asta cosmică dar mi-aduc aminte că viața mea se derulează de azi înainte fără alcool. E și postul Crăciunului și purificarea asta fizică alături de ce spirituală îmi va fi benefică.

Poate n-ar fi rău să merg și la biserică, dar risc să mă întâmpine popa cu vinul împărtășaniei și eu tocmai m-am lăsat. Îmi fac niște cruci cu limba în cerul gurii și mai iau un gât de apă. Mă zbat ca un pește pe uscat și mă pipăi să văd dacă nu mi-au dat solzii pe trup. Trebuie să ies din casă că mă apasă pereții. Mă plimb pe strada pustie, și fără să vreau, pașii mă duc spre crâșmă. Trec pe lângă ea fără să întorc capul și un sentiment de mândrie îmi inundă sufletul. Bravo cetățene, bravo! Sunt mândru de tine. De atâta voință nu credeam că o să dai dovadă.

Cinste ție, iar pentru că ai dovedit tărie de caracter, hai înapoi să te cinstesc cu o sticlă de vin ca să înțeleagă o lume întregă marea filosofie a vieții:  cea mai bună băutură este apa de izvor, dacă pui o picătură la un Kil de vinișor!

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Opinii

Mai multe în Opinii

PAMFLET – Republica fantastică (P)

Cetateanul4 decembrie 2016

PAMFLET – Diminețile unui cetățean cuminte

Cetateanul26 noiembrie 2016

Claudiu Buciu: “De ce candidez”(P)

Cetateanul23 noiembrie 2016

PAMFLET – Cetăţeanul turmentat: „Vecine, dragă vecine…”

Cetateanul13 noiembrie 2016