O nouă realitate pe piața muncii
Numărul angajaților din România care câștigă peste 1.000 de euro net lunar a depășit 1,5 milioane de persoane în 2025, o creștere de peste 2,5 ori față de acum cinci ani. În septembrie 2020, doar aproximativ 600.000 de salariați (mai exact 595.052) atingeau acest prag, care atunci corespundea unui salariu brut de 8.000 de lei (circa 4.700 de lei net). Astăzi, pragul echivalent este de 9.000 de lei brut, adică aproximativ 5.200 de lei net.
Această creștere de peste 900.000 de persoane în intervalul 2020-2025 transformă radical piața muncii. Ceea ce era considerat un venit cu mult peste medie a devenit un reper mult mai apropiat de realitatea salarială a multor angajați. Evoluția are loc într-un context economic marcat de inflație ridicată, presiune pe puterea de cumpărare și intervenții legislative care au afectat marjele de profit în anumite sectoare, cum ar fi plafonarea adaosului comercial la alimente.
Impactul pentru companii și angajați
Pentru companii, această schimbare se traduce direct în costuri mai mari cu forța de muncă. Creșterea masei salariale influențează costurile de operare, politica de prețuri și, în final, randamentul investițiilor. Deși salariile nominale au crescut, presiunea pe câștigul real, adică pe ce pot cumpăra oamenii cu banii respectivi, a rămas o constantă. Datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 4,4% în perioada septembrie 2025, mai 2026. Pe fondul acestei dinamici, companiile trebuie să gestioneze simultan costuri salariale mai mari și o bază de consumatori cu venituri medii spre mari, mai extinsă.
Transformarea pragului de 1.000 de euro dintr-o excepție într-un indicator al dinamicii pieței muncii este o schimbare structurală. Conform Financiarul, distanța tot mai mică dintre acest prag și salariul mediu este elementul cheie. Când un nivel salarial considerat ridicat ajunge în proximitatea mediei naționale în doar cinci ani, bugetele de personal și politicile de retenție a angajaților trebuie regândite. Această situație, combinată cu inflația și costul ridicat al finanțării statului, obligă firmele la o mai mare selectivitate în investiții și la o atenție sporită la productivitate.
Raluca Pârvu, business manager BPI România, explică fenomenul: „În 2020, acest prag de 1.000 euro net era semnificativ peste salariul mediu. Cinci ani mai târziu, în 2025, nivelul de 5.000 lei net reprezenta aproximativ 90% din salariul mediu net național datorită faptului că numărul celor care ating acest prag a crescut. Ca atare, s-a redus parțial diferența dintre salariul minim și salariul mediu, cu efecte pozitive pentru salariații cu venituri mici.”
