Prețul petrolului Brent a atins pentru scurt timp pragul de 126 de dolari pe baril joi dimineață, pe fondul eșecului negocierilor diplomatice dintre SUA și Iran, care par să reaprindă conflictul militar. Aceasta este cea mai ridicată valoare intraday din 2022, iar efectele se vor resimți în curând la pompele din România.
Escaladare militară în Orientul Mijlociu
Creșterea bruscă a prețurilor este o consecință directă a impasului din negocierile privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Mai mult, șansele unei acțiuni militare a SUA și Israelului par să fi crescut exponențial. Președintele american Donald Trump urmează să se întâlnească joi cu șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, pentru a fi informat despre noi opțiuni militare de acțiune în Iran.
Întâlnirea semnalează o potențială escaladare proaspătă în Orientul Mijlociu. Reluarea operațiunilor de luptă este, se pare, luată „serios în considerare”. Iar piețele petroliere au reacționat rapid la această veste. În plus, Comandamentul Central al SUA ar fi solicitat trimiterea de rachete hipersonice în regiune, ceea ce ar marca prima dată când armata americană ar desfășura acest tip de armament.
Cifrele de pe bursă vorbesc de la sine
Țițeiul Brent, etalonul internațional pentru prețurile petrolului, a înregistrat o creștere de peste 7% în timpul tranzacțiilor de joi dimineață, atingând pragul de 126 de dolari pe baril. Și țițeiul de referință din SUA, WTI, a crescut cu peste 3%, depășind 110 dolari pe baril.
Cifrele sunt clare.
La momentul redactării acestui articol, prețurile s-au corectat ușor. Contractul pentru luna următoare pentru Brent se tranzacționa în jurul valorii de 122 de dolari pe baril, iar WTI la aproximativ 108,5 dolari. Acestea sunt cele mai mari prețuri de la începutul războiului din Iran.
Blocada și „prima de război”
Blocada persistentă a porturilor și amenințarea extinderii conflictului au remodelat fundamental așteptările pieței. V-ați întrebat vreodată cum o decizie luată la Washington poate scumpi carburantul la București? Ei bine, investitorii adaugă la preț o așa-numită „primă de război”, care domină acum orice alt fundament al pieței. Iar efectele se vor resimți inevitabil și la pompele din România, unde fiecare dolar adăugat la prețul barilului se traduce, până la urmă, în scumpiri.
Pe baza datelor furnizate de Financiarul, traderii sunt în prezent mai puțin preocupați de politica internă a națiunilor producătoare de petrol. Ei se concentrează pe absența fizică imediată a țițeiului iranian, pe rutele de transport suspendate prin Strâmtoarea Hormuz și pe amenințarea la adresa infrastructurii regionale.
O nouă dinamică în OPEC
Această explozie a prețurilor are loc pe fondul unei schimbări structurale semnificative în ierarhia globală a petrolului. La începutul acestei săptămâni, Emiratele Arabe Unite s-au retras oficial din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și din alianța sa extinsă (OPEC+), o mișcare despre care națiunea a susținut că este necesară pentru a-și prioritiza propriile interese naționale.
Numai că, în condiții normale de piață, ieșirea unui producător major din cartel ar putea semnala o potențială creștere a ofertei. Lucrurile stau puțin diferit acum. Amploarea conflictului din Iran a făcut ca plecarea EAU să devină secundară în mintea traderilor. Tranziția Emiratelor Arabe Unite către un statut de actor independent subliniază totuși o fragmentare crescândă în guvernanța energetică globală, într-un moment în care securitatea energetică a lumii este cea mai vulnerabilă.
