Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică după ce Produsul Intern Brut a înregistrat un recul în primul trimestru din 2026. Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul ajustat sezonier a fost de 499,738 miliarde lei, în scădere reală cu 1,1% față de aceeași perioadă din anul trecut.
Pe seria brută, contracția este și mai accentuată. PIB-ul nominal s-a situat la 405,907 miliarde lei, iar scăderea a fost de 1,2%. Datele indică o slăbire a principalelor zone care susțin de regulă activitatea economică, în contextul unei încetiniri vizibile a investițiilor și al unei cereri prudente din partea populației și companiilor.
Unul dintre cele mai importante semnale vine din zona formării brute de capital fix. Această componentă și-a redus contribuția la modificarea PIB de la +0,9% la +0,4%, pe fondul unei scăderi a volumului său cu 2,5 puncte procentuale, de la 104,7% la 102,2%. Potrivit datelor analizate de Financiarul, investițiile rămân teoretic pe plus, dar aportul lor pentru economie s-a redus considerabil.
Industria a continuat să tragă în jos rezultatul economic, păstrând o contribuție negativă de -0,2% la modificarea PIB în ambele estimări oficiale. Totodată, volumul de activitate a coborât ușor, de la 98,8% la 98,7%. Și grupul format din comerțul cu ridicata și amănuntul, reparațiile auto, transportul, depozitarea și hotelurile și restaurantele a rămas în teritoriu negativ. Contribuția sa s-a îmbunătățit doar marginal, de la -0,8% la -0,7%, însă volumul de activitate a scăzut de la 96,9% la 96,8%.
Consumul gospodăriilor a continuat să apese asupra economiei. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a avut o contribuție negativă constantă de -1,2% la creșterea PIB, iar volumul său a rămas la 98,2%. În acest context, firmele din retail și logistică sunt puse sub presiune, într-o piață în care scumpirile pot reduce și mai mult numărul clienților activi.
Statul a crescut cheltuielile în timp ce mediul privat a rămas prudent
În paralel cu această contracție, administrațiile publice și-au majorat consumul final individual, trecând de la o contribuție de -0,1% la +0,4%, după un avans de volum de 6,2 puncte procentuale, până la 105,0%. Pe componenta de consum final colectiv efectiv, contribuția a urcat de la 0 la +1,4%, susținută de o creștere a volumului cu 13,3 puncte procentuale, de la 99,6% la 112,9%.
În restul economiei, creșterile au fost limitate. Construcțiile au rămas printre puținele sectoare cu evoluție pozitivă, cu o contribuție la PIB de +0,4% și un volum de activitate de 107,9%. Agricultura, silvicultura și pescuitul au stagnat, cu o contribuție de 0,0% și un volum de 100,8%. Intermedierile financiare și asigurările au avut, la rândul lor, o evoluție neutră, fără contribuție la creșterea PIB și fără modificare a volumului de activitate.
Un semnal negativ important vine și din tehnologie. Segmentul de informații și comunicații a avut o contribuție de -0,3% la modificarea PIB în ambele estimări, iar volumul de activitate a rămas la 95,9%. Nivelul sub pragul de 100% arată o scădere clară față de primul trimestru al anului precedent. În ansamblu, datele arată o economie în care inițiativele private și planurile de extindere sunt tot mai prudente, pe fondul reducerii consumului și al stagnării sau contracției din mai multe sectoare-cheie.
