Scumpiri între 3% și peste 15% la energia electrică, în funcție de scenariu
Facturile la energie electrică ar putea crește semnificativ începând din această toamnă, cu procente cuprinse între 3-5% într-un scenariu optimist și peste 15% într-unul pesimist. Estimările îi aparțin lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, și sunt bazate pe evoluțiile actuale din piață. În varianta cea mai nefavorabilă, prețul final plătit de consumator ar putea ajunge la 1,6-1,7 lei pe kWh.
Acest calcul are la bază oferte concrete deja apărute pe bursa de profil OPCOM. Complexul Energetic Oltenia (CEO) a listat oferte de 725 lei pe MWh, în timp ce ELCEN a urcat până la 870-890 lei/MWh. Chisăliță subliniază însă că impactul prețurilor cerute de CEO este limitat de cota mică de piață a companiei. „Dacă ne uităm la ofertele de energie ale Complexului Energetic Oltenia pe OPCOM, o să vedem oferte de 700-800 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă la consumatorul final un preț de 1,6-1,7 lei pe kWh. Dar cota CE Oltenia este mică”, a explicat acesta.
Cauzele scumpirilor: de la seceta locală la criza gazelor la nivel global
Presiunea pe prețuri nu vine doar din ofertele de pe bursă. Producția de energie este deja afectată de condițiile meteo. Hidroelectrica a confirmat oficial o diminuare a producției zilnice la hidrocentralele Porțile de Fier I și II din cauza secetei, ceea ce reduce cantitatea de energie ieftină disponibilă în sistem.
Contextul internațional adaugă un plus de nesiguranță. O analiză a Wood Mackenzie arată că rezervele de gaz ale Europei sunt la un nivel istoric scăzut pentru această perioadă a anului, fiind „doar puțin peste 50%”. Mai mult, o criză a gazelor este considerată iminentă pentru iarna 2026-2027, pe fondul unei posibile blocări a strâmtorii Ormuz de către Iran. Această situație ar afecta direct exporturile de gaze lichefiate din Qatar, unul dintre furnizorii importanți pentru Europa. Jurnalul Național
Costurile ascunse din factură: taxa pe carbon și investițiile în regenerabile
Un element care încarcă direct prețul final este taxa pe carbon. Costul unui certificat de CO2, pe care producătorii de energie pe cărbune sau gaze sunt obligați să îl cumpere, a ajuns la 80 de euro, comparativ cu 2-5 euro în urmă cu 20 de ani. Impactul este major, arată Dumitru Chisăliță: „Dacă am compara o centrală pe cărbune cu randament de 55%, dacă nu am plăti taxa pe carbon costul ar fi de 70-80 euro/MWh, iar cu tot cu certificatul de CO2 este 140-160 euro”. În același timp, un sistem energetic bazat exclusiv pe fotovoltaic, eolian și baterii ar ridica prețul la 400 de euro/MWh.
La prețul final contribuie și costurile tranziției către energia verde. Potrivit expertului, schemele de susținere pentru energiile regenerabile în România au însumat până acum 15 miliarde de euro. Acesta avertizează și asupra unor costuri viitoare, cum ar fi necesitatea de a schimba invertoarele prosumatorilor sau scumpirea energiei produse de centralele pe gaze, care vor funcționa mai puțin. „Ne vom trezi că centralele pe gaze vor funcționa mai puțin din cauza bateriilor, drept pentru care prețul va fi mai mare. Iar peste câțiva ani ne vom trezi că nici centralele pe gaze nu vor fi rentabile și iar rămânem cu probleme în caz de secetă”. În analiza sa, Chisăliță susține că energia regenerabilă a fost gândită doar ca o soluție intermediară, viitorul aparținând celei nucleare.
