Autoliv Lugoj

Cultură

Societatea Anonimă Fabrica Lugojană de calapoade și mărfuri de lemn

Societatea Anonimă Fabrica Lugojană de calapoade și mărfuri de lemn

Business Strategist

           Fabrica da calapoade, întreprindere cu tradiție de peste 100 de ani din Lugoj, a căzut pradă dezastruosului proces de privatizare postdecembrist, în urma căruia s-a transformat în Fabrica de încălțăminte Rosada”, astăzi în faliment. O vizită efectuată recent în zona unde odinioară se afla întreprinderea ne produce amărăciune; în spatele unei porți zăvorâte cu un lacăt ruginit, se întinde curtea largă plină de bălării cu clădiri lăsate de izbeliște. Sub presiunea peisajului industrial apocaliptic care ni s-a așternut în fața ochilor, am intrat într-un soi de reverie, gândurile noastre îndreptându-se spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-au înfiripat primele fabrici pe teritoriul orașului Lugoj.
Prelucrarea lemnului a reprezentat una din cele trei ramuri industriale definitorii (alături de materiale de construcții și cele textile) ale Lugojului, a căror rădăcini le gasim în creșterea economică survenită în timpul monarhiei dualiste. Bazele acestei industrii sunt puse în 1885 când se înființează “Prima fabrică ungară automatizată de calapoade a lui Grau & Comp” – “Erste ungarische automatische Schuhleistenfabrik Lugos des Johann Grau & Cie”. Fondatorii au fost: Johann Grau, George Alföldy, Cristian și Victor Hecker (locuitori din Lugoj) și Rudolf Grau (din Steierdorf). Au urmat alte stabilimente industriale locale, dintre care amintim Fabrica de mobilă a lui Stöckl Petru din Str. Bocșei și Fabrica de mături și perii Rudolf D’Elia din Str. Timișorii, nr. 88 (1912).
Situată în partea stângă a Stației de cale ferată, între drumul Bocșei și Str. Buziașului, fabrica de calapoade condusă de Hecker Győző avea 16 angajați în 1906. Interiorul primei fabricii a fost surprins în jurul anului 1900 de fotograful local Naschitz László. Pentru creșterea producției s-a impus introducerea unor mașini performante, modernizarea fiind posibilă doar prin atragerea unor investiții puternice. În 1910 este înființată Lugosi kaptafa és faárugyár részvénytársaság” – Lugoser Schuhleisten und Holzwaaren Fabrik Actiengesellschaft”, societate pe acțiuni cu un capital social de 100.000 coroane, având ca acționari principali pe industriașul Parvy Sándor, Hecker Victor si Rieger Nandor. Pe lângă noua mașină cu aburi de 160 CP achiziționată în 1912, fabrica mai avea în dotare un gater, mai multe circulare, câteva ferăstraie panglică, masini de copiat calapoade și mașini de frezat tocuri de lemn. După Primul Război Mondial își schimbă statutul împreună cu numele în Societatea Anonimă Fabrica Lugojană de calapoade și mărfuri de lemn”. A fost condusă până în 1927, când intră in faliment, de președintele consiliului de administrație, Dr. Fränkl Ferdinand. După acest an este cumpărată de Loffler și Schönberger, iar în 1940 Frații Stiaszny, deținătorii cele mai mari fabrici de calapoade din Transilvania, elimină astfel concurența prin preluarea societății.
În pofida efectelor globale generate de Criza Economică din anii ’30, fabrica cunoscută lugojenilor sub numele de Captoria” (cáptă = calapod în lb. maghiară) se dezvoltă semnificativ între cele două războaie. Sunt aduse utilaje noi care permit diversificarea gamei de produse oferite pe piață: calapoade, tocuri de lemn, scaune, fotolii și mese de grădină, tălpi de lemn, sănii pentru copii, șaibe de lemn, butuci de ștanță și șanuri cizme pentru armată. Ajungând la un capital de 3 milioane de lei și un număr de 89 de angajați în 1938, fabrica va exporta în Cehoslovacia (între 1936-1939) blocuri de calapoade condiționate pentru fabrica de încălțăminte Bata din Zlin. În 1944 a produs o cantitate de 112.000 de șanuri si calapoade, concurând astfel cele mai mari societăți de profil din România Mare.
Naționalizată pe 11 iunie 1948, aceasta va trece în subordinea Ministerului Industriei Ușoare, Direcția Industria Pielăriei și Cauciucului (1950). După un incendiu devastator produs în 1952 din cauza unui scurt-circuit, fabrica este extinsă de autoritățile comuniste; sunt introduse ventilatoare la utilaje (1950) și se construiesc mai multe uscătoare cu circulație naturală a aerului pentru lemn. Între 1961-1963 sunt aduse 4 mașini pentru copiat calapoade din R.F.Germană, mașini de frezat din Austria și masini de fățuit din Cehoslovacia. Conform Monografiei Intreprinderii Fabrica de Calapoade Lugoj, dare de seamă redactată în 1963 de către Ing. Virgil Schiopescu, fabrica număra în acel moment 253 de angajați

Clic pentru a adăuga un comentariu

Lasă un răspuns

Cultură

Mai multe în Cultură

Toaca la Lugoj, ediţia a şaptea

Gabriel Iosa22 martie 2017

[VIDEO] Scandal între primărie, teatru şi asociaţia FOA! Profesorii, acuzaţi de primar că bagă bani în buzunar după bunul plac

Gabriel Iosa17 martie 2017

Într-un sat de lângă Lugoj ruga se înlocuieşte cu Festivalul Fasolei! Programul rugilor de Paşte

Gabriel Iosa15 martie 2017

Maghiarii din Lugoj sunt în sărbătoare. Ce manifestări au loc astăzi

Daniel Groza15 martie 2017

Proiectul Lidl se blochează! Nu se mişcă nicio cărămidă din cazarma Lugojului fără aprobarea ministerului

Gabriel Iosa14 martie 2017

Statuia tenorului Traian Grosavescu din Timișoara așteaptă de jumătate de secol să fie inaugurată

Cetateanul14 martie 2017

Spectacol folcloric în centrul Făgetului, cu ocazia zilei de 8 martie

Cetateanul7 martie 2017

Dansatorii şi soliştii Ansamblului “Lugojana”, spectacol deosebit de Dragobete

Gabriel Iosa22 februarie 2017

Doi americani concertează la Lugoj într-un eveniment marca English Pub, de Ziua Îndrăgostiţilor

Gabriel Iosa9 februarie 2017

Primarul Boldea, în conflict cu angajaţii Muzeului de Istorie! “Au salarii între 15 şi 50 de milioane şi nu fac nimic”

Daniel Groza2 februarie 2017
muzeu Lugoj

Colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie din Lugoj sunt în pericol. Clădirea a stat toată iarna fără căldură

Daniel Groza1 februarie 2017

[FOTO] Peste 100 de tineri au încins o horă la Lugoj în cinstea Unirii Principatelor Române

Gabriel Iosa24 ianuarie 2017
%d blogeri au apreciat: