România riscă să piardă fonduri europene importante atât din PNRR, cât și din viitorul buget al Uniunii Europene, a avertizat la Alba Iulia Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Semnalul vine într-un context economic dificil, marcat de stagnare prelungită și de o creștere economică sub 1% în 2024 și 2025, ceea ce face ca orice întârziere în absorbția banilor europeni să pună presiune suplimentară pe bugetul național și să amâne investițiile publice și private.
În acest context, pragul minim invocat de Victor Negrescu este de cel puțin 60 de miliarde de euro, sumă pe care România ar trebui să o securizeze în negocierile pentru viitorul buget UE. Miza nu ține doar de volumul finanțării, ci și de consecințele unei ratări. Dacă România va contribui mai mult la bugetul european fără să atragă măcar acest nivel de resurse, randamentul fiscal și investițional al participării sale scade direct.
Avertismentul are efecte asupra mai multor categorii. Pentru administrația publică, înseamnă presiune pe termenele din PNRR și pe capacitatea de execuție. Pentru companii, se traduce în mai puține proiecte strategice cofinanțate european, într-un moment în care veniturile și investițiile sunt deja afectate de recesiunea ușoară. Pentru investitori, mesajul privește competitivitatea viitoare a economiei românești, în condițiile în care fondurile UE rămân, potrivit lui Negrescu, principalul avantaj investițional al României.
La Alba Iulia, peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanți și beneficiari de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day. Evenimentul a pus în prim-plan două dosare cu impact direct asupra fluxului de capital european: finalizarea implementării PNRR și negocierile pentru viitorul buget al Uniunii. Potrivit Financiarul, Victor Negrescu a legat în mod direct accesarea fondurilor de competitivitatea economiei și de implicarea capitalului privat.
El a transmis că finanțarea europeană nu ar trebui tratată politic și a declarat: „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România. Nu există fonduri europene de stânga sau de dreapta. Există bani care pot moderniza țara și pe care avem obligația să îi aducem acasă.”
Pentru mediul de business, întârzierea proiectelor cu finanțare UE poate însemna blocarea unor investiții și creșterea riscului de închidere a unor capacități de producție, în condițiile în care producătorii europeni sunt deja afectați de ofensiva produselor asiatice, de costurile mari ale energiei și de reglementările europene. Negrescu a susținut că o implicare mai mare a companiilor în proiecte strategice cu finanțare europeană devine esențială pentru menținerea competitivității.
Vicepreședintele Parlamentului European a avertizat și că resursele financiare ale Uniunii vor fi mai limitate, ceea ce înseamnă competiție mai dură pentru fiecare linie de finanțare. În aceste condiții, pentru România nu mai este suficientă eligibilitatea formală a proiectelor, ci devin decisive viteza de execuție, calitatea pregătirii și evitarea blocajelor administrative și politice. În același registru, el a spus: „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării.”
În plus, Negrescu a subliniat că România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro necesare dezvoltării în următorul exercițiu financiar. El a indicat și două soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, deja aprobate de Parlamentul European: taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali.
