Asociaţia Brokerilor solicită ASF să restabilească încrederea în piaţa de capital din România

Asociaţia Brokerilor din piaţa de capital a solicitat, recent, Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), să investigheze situaţiile cu care se confruntă în aceste zile piaţa de capital, „situaţii neclare, confuze şi anormale pentru o piaţă care ar trebui să asigure investitorilor protecţie din partea ASF”.

„Adunarea Generală a Acţionarilor SIF Oltenia, desfăşurată la Craiova în data de 28 aprilie 2020, dublată de o adunare paralelă, a generat rapoarte curente semnate de persoane diferite, unele cu autorizarea ASF, care creează confuzie asupra aplicării legii şi protecţiei investitorilor”, potrivit unui comunicat transmis de Asociaţia Brokerilor din piaţa de capital.

„În trecut, astfel de situaţii, exemplificate prin celebrul caz Rompetrol sau SIF Banat – Crişana din anul 2014, au dus la acuzaţii de manipulare a pieţei de capital din partea Ministerului Public şi, nu de neglijat, condamnări în instanţe. Datorită acestor practici frauduloase au avut de suferit, în trecut, brokeri, investitori, membri ai consiliilor de administraţie, iar, în primul caz exemplificat, membri ai fostei Comisii Naţionale a Valorilor Mobiliare”, se menţionează în comunicat.

Asociaţia Brokerilor susţin că „piaţa de capital românească în totalitate a avut imaginea pătată, fapt care a indus incertitudine şi neîncredere pentru mult timp.”

Iar un efect imediat, dar pe termen lung al acestor cazuri este numărul redus de investitori şi un volum mic al tranzacţiilor zilnice.

„Situaţia din prezent aminteşte izbitor de mult, până la identitate de fapte juridice, cu situaţia creată de investitori definiţi de instanţa cauzei ca ‘vehicule investiţionale’ din sentinţa penală nr. 212 în şedinţa publică de la data de 08.02.2019 (cazul SIF Banat-Crişana). Unul dintre autori, El Najib Lakis, a avut trei capete de acuzare privind infracţiunea de manipularea pieţei de capital.”, se mai precizează în comunicat.

Pentru că „precedentul este periculos pentru piaţă”, Asociaţia a solicitat ASF să investigheze dacă entităţile „fonduri de investiţii” acţionari în prezent la SIF Oltenia sunt prezumate că acţionează în mod concertat, adică, „dacă se aplică art. 2, pct. 2, lit. f) din Legea nr. 24/2017 şi sunt definite ca persoane astfel descrise de lege: persoane care în derularea unor operaţiuni economice utilizează resurse financiare având aceeaşi sursă sau care provin de la entităţi care se află într-o relaţie de control; persoane care în derularea unor operaţiuni economice direcţionează beneficiile astfel obţinute către acelaşi destinatar sau către destinatari care sunt persoane aflate sub acelaşi control; persoane care au adoptat o politică investiţională similară; persoane care s-au asociat în orice formă juridică recunoscută de lege, iar scopul sau obiectivul asocierii constă în operaţiuni aflate în legatură cu unul sau mai mulţi emitenţi”.

Totodata, reprezentanţii Asociaţiei Brokerilor consideră că ASF ar trebui să investigheze dacă aceste fonduri au fost „însămânţate” cu bani de aceleaşi entităţi, iar fondurile la rândul lor în contrapartidă au cumpărat acţiuni SIF Oltenia (SIF 5).

„Acest fenomen are o singură justificare: ascunderea beneficiarului real, iar consecinţa este încălcarea pragului de deţinere maxim de 5% din totalul acţiunilor unui SIF (prevedere legală actuală) şi preluarea ostilă a SIF Oltenia”, se mai precizează în comunicat.

Fondurile de investiţii constituite ca societăţi civile nu au patrimoniu. Prin urmare, deţinerile în acţiuni ale acestor fonduri aparţin în realitate investitorilor.

„Rezultă, fără echivoc, că investitorii în fonduri sunt beneficiarii reali ai acţiunilor SIF 5. Astfel, rezultă ascunderea deţinătorului real de acţiuni SIF 5 şi identitatea de fapte cu primul caz SIF Banat- Crişana, unde Instanţa a consemnat in Sentinţa penală următoarele: ‘cu privire la această modalitate faptică de realizare a infracţiunii de manipularea pieţei de capital, s-a arătat că în literatura de specialitate este cunoscută sub denumirea de warehousing sau parking, care se realizează printr-o serie de tranzacţii destinate să ascundă identitatea deţinătorului real a acţiunilor, în cazul de faţă fiind utilizat un procedeu fictiv de interpunere a unor persoane juridice rezidente (…) sau nerezidente (…) pentru a se crea aparenţa că acestea din urmă deţin acţiunile’ (citat din sentinţa penală 212)”, se mai precizează în comunicat.

Asociaţia Brokerilor a cerut ASF să analizeze practica din ultima perioadă a fondurilor private de pensii, care votează la adunările generale împotriva distribuirii de dividende.

„Există, astfel, suspiciunea unei posibile legături între politica acestora şi politica SIF Banat- Crişana, fiind greu de explicat de ce fondurile din Pilonul II nu doresc distribuirea de dividende la companiile în care au investit banii cetăţenilor români. Demersul Asociaţiei Brokerilor nu este doar un demers legal, ci şi unul etic şi moral”, se mai spune în comunicat.

Asociaţia Brokerilor consideră că „orice formă de inacţiune a ASF va avea consecinţe grave, va afecta piaţa de capital în esenţa ei, va crea în continuare incertitudine şi va îndepărta investitorii”.

Conform sursei citate, atunci când au fost înfiinţate Comisiile de Supraveghere a Burselor, scopul a fost acela de a proteja investitorii de practicile de manipulare sau abuz de orice fel, pentru a avea reguli pe care ar trebui să le respecte toţi investitorii în mod egal.

Sursa: Financiarul.ro.