# Cum poate România să aducă aproape 20 de miliarde de euro la buget fără taxe noi

> Pierderea estimată din TVA este de 9 miliarde de euro, iar taxarea locală apropiată de media UE ar putea aduce încă 9-10 miliarde de euro, potrivit lui Alex Milcev.

Publicat: 12 noiembrie 2026, 09:41 · Actualizat: 12 noiembrie 2026, 09:41 · Autor: Adina Preda · Categorie: [Economie](https://cetateanul.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://cetateanul.ro/cum-poate-romania-sa-aduca-aproape-20-de-miliarde-de-euro-la-buget/ · Publicație: Cetateanul.ro

![Infrastructură urbană](https://cetateanul.ro/wp-content/uploads/2026/11/buget-2027-romania-1024x683.jpg)

**România poate aduce la bugetul pe 2027 zeci de miliarde de euro fără taxe noi, dar una dintre soluții înseamnă bani mai mulți plătiți de proprietari. Alex Milcev, partener EY, a prezentat trei direcții pentru acoperirea deficitului: recuperarea TVA-ului care rămâne neîncasat, majorarea încasărilor din taxele locale pe proprietate și folosirea parteneriatelor public-private.**

Potrivit relatării [HotNews](https://hotnews.ro/bugetul-e-sub-presiune-banii-sub-nasul-statului-cele-trei-solutii-ale-unui-partener-ey-2401607), Milcev a vorbit despre aceste variante la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de „Curs de Guvernare”. Ideea lui a fost că o parte importantă din banii căutați pentru buget există deja în economie, dar nu ajunge în conturile statului.

## TVA-ul neîncasat lasă un gol de 9 miliarde de euro pe an

Cea mai mare pierdere vine din TVA. Decalajul de conformare la TVA în România este de aproximativ 30%, față de media europeană de 9,5%, iar pierderea estimată ajunge la 9 miliarde de euro.

Comparat cu restul Uniunii Europene, România rămâne mult în urmă la acest capitol. Alex Milcev, partener EY, a spus la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027” „Indiferent de metodologia aplicată, România tot o să rămână pe ultimul loc”.

Polonia are o pierdere de peste 10 miliarde de euro din TVA în termeni absoluți, însă economia ei este de mai mult de două ori peste cea a României. Raportată la dimensiunea economiei, suma pe care o pierde statul român apasă mai greu.

## Taxele locale mai mari ar muta o parte din nota de plată spre proprietari

A doua sursă de bani indicată de Milcev este mai sensibilă pentru populație: impozitele locale pe clădiri, terenuri și mașini. În Uniunea Europeană, aceste taxe aduc în medie 0,9% din PIB, iar în Franța ajung la 1,8%. România este mult sub jumătate din media europeană.

După calculul prezentat de Milcev, un ecart de aproximativ 0,5% din PIB ar însemna între 9 și 10 miliarde de euro. Pentru populație, efectul direct este clar: încasări locale mai mari se traduc în facturi mai mari pentru proprietari.

Alex Milcev, partener EY, a avertizat la aceeași conferință: „Cu siguranță o să fie și perdanți, pentru că noi toți, și persoanele fizice, va trebui să scoatem mai mulți bani din buzunar”.

Legătura cu deficitul bugetar vine din faptul că aproape jumătate din finanțarea administrațiilor locale este acoperită acum prin transferuri de la bugetul de stat. Dacă primăriile ar strânge mai mult din surse proprii, presiunea pe bugetul central ar scădea, iar în câțiva ani s-ar putea ajunge la ținta de deficit de 3% din Tratatul de la Maastricht.

Reforma nu este nouă pe hârtie. Proiectul de lege privind taxele locale pe proprietate a fost amânat de mai multe ori în Parlament. În opinia lui Milcev, intervalul 2026-2028 este perioada în care această schimbare trebuie făcută.

## România are zero proiecte PPP, în timp ce Grecia a atras 4 miliarde de euro

A treia variantă ține de parteneriatele public-private, adică investiții făcute împreună de stat și firme private. În 2025, în 15 țări europene s-au încheiat 42 de tranzacții PPP, în valoare totală de 17,6 miliarde de euro.

Cele mai multe fonduri, adică 88% din total, au mers către transport, telecomunicații și educație. România nu are niciun proiect în pregătire, în timp ce Grecia a fost pe primul loc în 2024 și a atras circa 4 miliarde de euro anul trecut din astfel de parteneriate.

Explicația lui Milcev privind eșecul PPP-urilor în România vine din propria experiență: a lucrat direct la proiectele despre care a vorbit.

Milcev a explicat și de ce au eșuat încercările anterioare din România, inclusiv proiectele de drumuri cu taxă care urmau să fie predate statului. El a spus: „Condițiile impuse de stat nu permiteau investitorului privat un randament adecvat pe un orizont de 10–20 de ani, astfel că proiectele, drumuri cu taxă care urmau să fie predate apoi statului, nu s-au mai făcut”.

În prezentarea sa, Milcev a indicat Grecia drept model: deși are o economie mai mică decât România, după criza financiară a reușit să facă din PPP o politică de stat consecventă. El a propus ca miniștrii români să se întâlnească cu cei greci pentru a învăța din experiența lor.

Diferența este că banii din TVA ar veni dintr-o colectare mai bună a unor obligații deja datorate, în timp ce banii din taxele locale înseamnă plăți mai mari pentru persoanele fizice care dețin proprietăți. Aici este și partea care lovește direct în bugetul gospodăriilor.

Pentru bugetul pe 2027, mesajul transmis la conferință este simplu: statul are loc de manevră înainte să inventeze taxe noi, dar două dintre cele trei soluții cer reforme pe care le-a tot amânat.