În afacerile românești de familie, copiii fondatorilor conduc deja operațiuni, urmăresc costurile sau învață meseria înainte de a primi responsabilități de conducere. Transferul către urmași privește inclusiv companii cu peste un miliard de lei cifră de afaceri și peste o mie de salariați, dar unele firme ajung la vânzare fiindcă fondatorii nu au cui să le lase.
„Asta ar însemna că am reușit nu doar să preiau, ci și să mențin și să duc mai departe povestea. Pentru mine asta înseamnă succesul. În cifre, mi-e greu să mă pronunț unde am putea să ajungem. Totul e relativ dacă ne uităm la ce se întâmplă în jur”, a declarat Andrea Szèll, CEO Nett Front.
Ziarul Financiar a identificat 100 de povești de business din România în care sunt implicate două generații ale aceleiași familii. Sunt 100 de exemple găsite de publicație; în realitate, există mai multe astfel de afaceri. Ele surprind etape diferite, de la intrarea copiilor în firmă până la pregătirea predării conducerii.
La Dabo Doner, noua generație urmărește mai atent cheltuielile
Lanțul de restaurante de tip fast-food Dabo Doner, deținut de omul de afaceri Dan Paștiu, din Sibiu, a reluat extinderea după câțiva ani de pauză. Înainte de această revenire, restructurarea redusese rețeaua de la 52 de unități înainte de pandemie la 12 restaurante.
Paștiu leagă reluarea dezvoltării și de implicarea fiului său, care a schimbat felul în care sunt urmărite operațiunile. Despre disciplina financiară adusă de acesta, antreprenorul a explicat pentru ZF.ro: „El este mult mai atent la costuri. Se uită să fie sub 40% costul cu marfa, costul cu salariile să fie sub 20%, e atent la productivitatea orarului. Eu n-am măsurat niciodată productivitatea orarului. El are facultatea de business făcută, plus masteratul în același domeniu”.
În ospitalitate, integrarea copiilor a început cu munca fără funcții de conducere. Mihaela Negrea, cofondatoarea grupului de restaurante Casa Mureșeană și a spațiului de evenimente Emerald Luxury Events din Târgu-Mureș, a construit afacerea împreună cu soțul ei, din resurse proprii. Nu au moștenit o firmă, iar alegerea domeniului a venit din interesul amândurora pentru ospitalitate.
Cei doi băieți ai familiei au crescut odată cu afacerea și au început de jos. Despre felul în care au separat relațiile de familie de cele de serviciu, Mihaela Negrea a declarat pentru ZF.ro: „A fost greu să îi facem să înțeleagă că la lucru suntem la lucru, iar acasă suntem în familie. Acum însă suntem toți patru implicați. Inițial i-am lăsat să învețe, altfel nu aveau cum să înțeleagă businessul. Pe de altă parte, au adus și un suflu nou, au idei bune, au creat echipe de tineri cu care lucrăm astăzi. Se vede aportul lor”.
Nett Front pregătește continuitatea după a doua generație
Familia Bartha a început afacerea în 1992, producând la comandă mobilier din lemn masiv. Firma Nett Front realizează astăzi fronturi pentru mobilier și a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei, în creștere cu 7%.
Fondatorii și copiii lor lucrează în prezent în companie. Andrea Szèll, director general al Nett Front și reprezentantă a celei de-a doua generații, privește însă și spre cei care ar urma să preia afacerea după ei.
În România, implicarea celei de-a doua generații devine mai frecventă, dar participarea a trei generații rămâne rară. Mediul antreprenorial s-a dezvoltat după 1990, iar numeroase firme trec abia acum de la fondatori la primii urmași.
Materom a crescut la 1.100 de salariați cu familia implicată în companie
Ioan Matei Baciu și Rodica Baciu, fondatorii Materom, au început să facă afaceri în urmă cu aproximativ trei decenii. În 1998 au înființat grupul, care a ajuns la o cifră de afaceri de peste un miliard de lei și la 1.100 de angajați.
Pe parcursul dezvoltării, au adus în companie și generația următoare. Rodica Baciu a relatat pentru ZF.ro că familia are trei copii, doi băieți și o fată, fiecare căsătorit, și patru nepoți. Potrivit antreprenoarei, toți membrii familiei lucrează în companie.
Cofondatoarea consideră dificil atât începutul unei afaceri de la zero, cât și coordonarea unei companii mari fără experiență. Despre colaborarea în interiorul familiei, Baciu a adăugat: „Totuși, sinergia dintre generații se întâmplă”.
Experiența din alte firme intră în afacerea părinților
Grupul Safeway are activități de import și distribuție, retail și ambalare și o cifră de afaceri anuală de aproximativ 300 de milioane de lei. A apărut la începutul anilor ’90, într-o perioadă în care, după cum povestește Ghassan Shakhshir, director general și acționar, ideea de distribuție încă nu era conturată pe piața locală.
Despre legătura cu firma fondată de părinții săi, Ghassan Shakhshir a declarat pentru ZF.ro: „Firma a fost înființată în ’94, de către părinții mei, iar eu și sora mea am crescut în acest business. Ne sărbătoream zilele de naștere în depozitul companiei. Viața noastră de familie e legată de activitatea de business și cred că de-asta s-au conturat și aceste abilități ale noastre legate de vânzări, de crearea de branduri”.
El spune că a început să lucreze, într-o formă sau alta, în grup de la 13-14 ani, iar de la 17-18 ani s-a implicat activ. A întrerupt activitatea pentru perioade de studiu în străinătate, apoi a revenit.
A lucrat și doi ani în două multinaționale din afara țării, experiență pe care o consideră importantă pentru pregătirea sa. La momentul declarației, avea deja peste zece ani de prezență aproape zilnică în grup.
La TEILOR, fondatorul Florin Enache își plasează planul de succesiune într-un orizont de 5-10 ani de la momentul declarației. Grupul cuprinde mai multe companii, inclusiv lanțul de bijuterii de lux cu același nume.
Fiicele sale gemene s-au alăturat afacerii după șase ani de studii în străinătate. Antreprenorul a explicat pentru ZF.ro că ar fi preferat ca ele să rămână o perioadă în Anglia și să capete experiență în companii mari, multinaționale. Ele au ales să revină în România, iar Enache apreciază contribuția lor în firmă.
Primele tranziții locale către urmași s-au produs cu mai bine de un deceniu în urmă. Familiile Marcu, la MedLife, Erbașu, la Construcții Erbașu, și Goța, la Elis Pavaje, se numără printre exemplele timpurii, puține la vremea respectivă.
Fondatorii fără urmași în afacere ajung și la vânzare
O parte dintre antreprenori nu au moștenitori, iar în alte familii copiii aleg un alt drum profesional. Apropierea pensionării sau lipsa energiei pentru a continua îi determină pe unii fondatori să vândă către multinaționale ori fonduri de investiții. ZF.ro descrie sute sau chiar mii de tranzacții cu afaceri antreprenoriale importante motivate de asemenea situații.
Predarea conducerii este dificilă și atunci când există succesori. Unii fondatori își privesc firma ca pe încă un membru al familiei și renunță greu la control. Pentru copii, dificultatea poate fi să lucreze în umbra părinților și să își compare permanent rezultatele cu ale acestora.
Există și companii păstrate de fondatori în ciuda interesului investitorilor. Catena-Fildas, Cris-Tim, Transavia, Adrem Invest, Bog’Art și Autonom se numără printre afacerile de familie puternice din România, cu poziții importante în sectoarele lor.
După 1990, unele inițiative antreprenoriale au crescut rapid, iar altele au dispărut. În paralel cu vânzările, se înființează afaceri noi, inclusiv cu intenția de a fi lăsate copiilor.
Două din trei companii românești sunt antreprenoriale
Datele European Family Businesses (EFB), federația europeană a organizațiilor care reprezintă afacerile de familie, preluate de ZF.ro, arată că două din trei companii din România sunt antreprenoriale. Federația le încadrează la afaceri de familie inclusiv atunci când sunt încă administrate de fondatori și nu au trecut printr-o succesiune.
Înființată în 1999, organizația reprezintă, prin asociațiile naționale, întreprinderi mici, mijlocii și mari deținute pe termen lung de familii. În Slovacia și în Cipru, ponderea companiilor deținute de antreprenori ajunge la 90%, conform acelorași date.
ZF.ro leagă diferențele dintre țări de istoria inițiativei private și de structura economiilor. România a atras multinaționale inclusiv prin dimensiunea pieței, populație și pregătirea angajaților, în timp ce Slovacia are o populație mai mică, iar Cipru este o piață insulară, relativ îndepărtată de restul continentului.
În Franța și Italia, afacerile private au putut continua timp de generații. În România, regimul comunist a întrerupt inițiativa privată, astfel încât firmele autohtone au astăzi, în general, cel mult 35-36 de ani de funcționare. Unii fondatori acumulaseră anterior experiență lucrând chiar în domeniile în care aveau să își deschidă companiile.
Dimensiunea acestui sector în ocuparea forței de muncă este subliniată de Alexandra Smedoiu, partener în compania de audit și consultanță Deloitte, într-o declarație pentru ZF.ro: „În România, zona antreprenorială are o contribuție importantă la economie – cumulează peste 60% din angajați și înregistrează rate de profitabilitate ridicate”.
Smedoiu arată că dezvoltarea antreprenoriatului este o prioritate pentru Uniunea Europeană în efortul de creștere a competitivității globale. În opinia sa, firmele mici au mai multă flexibilitate decât companiile mari atunci când dezvoltă și aplică proiecte inovatoare care aduc valoare adăugată ridicată.
Controlul familiei contează chiar înainte de prima succesiune
Definiția europeană redată de organizația Family Business Network România și preluată de ZF.ro pune accent pe drepturile de decizie. Majoritatea acestora trebuie să aparțină, direct sau indirect, fondatorului persoană fizică, persoanei care a cumpărat afacerea ori soțului, soției, părinților, copiilor sau moștenitorilor direcți.
Familia deține, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot, iar cel puțin un membru participă la conducerea firmei. În cazul companiilor listate la bursă, pragul prevăzut pentru fondator, cumpărător sau familia sa este de cel puțin 25% din drepturile de decizie aferente capitalului deținut.
Asociația din România reunește câteva zeci de membri. Printre companiile enumerate de ZF.ro se află:
- AD Auto Total, în domeniul auto;
- Adrem Invest, în energie;
- Autonom, în mobilitate;
- Bog’Art, în construcții;
- Cris-tim Family Holding, în industria alimentară;
- Diana, în industria alimentară;
- Eximtur, în turism;
- Fildas Trading, în domeniul farmaceutic;
- Ivatherm, în cosmetice;
- FAN Courier Express, în curierat.
Aceste firme sunt lideri sau se află între cei mai mari jucători ai sectoarelor în care activează.
Afacerile de familie pot rămâne mari după sute de ani
Raportul Global EY 500 Family Business Index din 2025, realizat de EY și Universitatea din St. Gallen și citat de ZF.ro, arată cât de diferită este vechimea marilor afaceri de familie față de cea a firmelor românești. Dintre cele 500 de companii analizate:
- Nouă au mai puțin de 25 de ani.
- 145 au între 51 și 75 de ani, cea mai numeroasă categorie.
- 109 au între 76 și 100 de ani.
- 11 au o istorie de peste două secole.
La capătul superior al acestei istorii se află o companie japoneză cu peste 400 de ani de activitate și două firme europene care au depășit fiecare trei secole. Japonia, Franța și Italia oferă exemple de afaceri trecute prin numeroase generații.
Cele 500 de companii au realizat în 2024 venituri cumulate de 8,8 trilioane de dolari, cu 10% mai mult decât în 2023. Împreună aveau 25,1 milioane de angajați în 43 de jurisdicții.
Raportul compară suma veniturilor lor cu produsul intern brut al economiilor naționale: valoarea le-ar plasa pe locul al treilea, după Statele Unite și China. Comparația privește venituri ale companiilor și produsul intern brut al țărilor, indicatori diferiți.
Din totalul firmelor analizate, 47% sunt europene, 29% provin din Statele Unite și 18% au sediul în Asia. Cele mai mari după cifra de afaceri sunt retailerul american Walmart, constructorul auto german Volkswagen și Schwarz Group, tot din Germania, proprietarul Lidl și Kaufland.
La nivel global, afacerile de familie generează peste 70% din produsul intern brut și angajează 60% dintre salariați, potrivit cifrelor prezentate de ZF.ro.
Pentru Europa, datele revistei Tharawat Magazine preluate de ZF.ro indică 38 de milioane de firme, 162 de milioane de angajați și o contribuție de 28.000 de miliarde de dolari la produsul intern brut. Între 65% și 80% dintre firme sunt antreprenoriale și asigură, în medie, peste 40-50% dintre locurile de muncă, ponderile variind de la o țară la alta.
Aceeași revistă arată că șase dintre primele 20 de companii din Germania sunt afaceri de familie. Proporția este identică în Italia, Spania și Olanda.
În Franța, trei intră între primele 20: grupul de lux LVMH, pe locul 9, compania de transport și logistică CMA CGM, pe locul 18, și retailerul Casino Guichard Perrachon, pe locul 20. Urmează L’Oreal, pe poziția 21, și Groupe Auchan, pe 24. În România, retailerul de bricolaj Dedeman, deținut de familia Pavăl, este singurul exemplu indicat în acest grup al celor mai mari actori economici locali.
Pensionarea fondatorilor pregătește milioane de succesiuni
Transferul către urmași depășește piața românească. Estimările companiei de analiză și consultanță McKinsey, citate de ZF.ro, indică aproximativ șase milioane de întreprinderi mici și mijlocii din Statele Unite care vor trece printr-o succesiune până în 2035, pe măsură ce generația baby boomers se pensionează.
Dintre acestea, peste un milion sunt considerate candidate viabile pentru vânzare. Valoarea cumulată estimată a acestor afaceri ajunge până la 5.000 de miliarde de dolari.
