Eșec pe Dunăre: Lucrările de urgență nu au salvat situația la Cernavodă iar riscul de oprire a reactorului 2 crește

Eșec pe Dunăre: Lucrările de urgență nu au salvat situația la Cernavodă iar riscul de oprire a reactorului 2 crește

Lucrările de urgență finanțate de Guvern pentru a menține în funcțiune Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă au eșuat, punând din nou presiune pe piața de electricitate. O soluție temporară care a crescut inițial nivelul Dunării a fost anulată de formarea unui nou obstacol, iar prognoza privind funcționarea reactorului a devenit „mult mai sumbră”.

Intervențiile statului, care au inclus scufundarea a patru barje și detonarea Stâncii Pârjoaia, au dus la o creștere inițială a nivelului apei cu 8 centimetri. Efectul a fost însă de scurtă durată. Un dâmb de aluviuni nou format a reorientat cursul apei, iar beneficiul s-a pierdut. Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a explicat mecanismul eșecului. „S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă, apa care fusese dislocată și astfel nu a mai ajuns apa direct pe canalul unde ar fi trebuit pentru Cernavodă. Astfel, astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât eram ieri”, a declarat oficialul.

În consecință, estimarea anterioară, care indica faptul că Unitatea 2 ar mai fi putut funcționa timp de 9 zile, a fost retrasă oficial. Administrația Națională „Apele Române” a confirmat că „nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunțată față de estimările de până în prezent”.

Eforturile financiare pentru aceste lucrări nu au fost neglijabile. Guvernul a alocat suplimentar 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă, sumă care se adaugă finanțării de 7 milioane de lei aprobate la 31 iulie 2026. În ciuda banilor cheltuiți, riscul operațional pentru centrala de la Cernavodă rămâne ridicat, iar problema nu mai poate fi tratată ca un simplu incident local, conform Financiarul.

Această situație creează un risc suplimentar pentru toți consumatorii și companiile într-un context energetic deja tensionat. Piața se confruntă cu avertismente privind scumpirea electricității în iarna 2026-2027 și cu presiunea generată de valul de căldură care afectează producția de energie în întreaga Europă. Guvernul a instituit deja starea de alertă la nivel național pentru luna august 2026 din cauza scăderii extreme a debitului Dunării.

Datele satelitare Copernicus din august 2026 arată că seceta de pe fluviu este mult mai severă decât în aceeași perioadă din 2025 și chiar decât în primăvara lui 2026. Ministrul Mediului a admis că prognozele sunt dificil de făcut în condiții extreme. „Estimarea este revizuită, pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de km de apă de parcurs, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi”, a precizat Diana Buzoianu. Până pe 17 august, prognoza indică menținerea debitului Dunării la un nivel minim istoric, iar oficialul a concluzionat: „suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile”.