# Guvernul rezervă 2 miliarde de lei pentru restanțele primăriilor. Ce facturi pot intra la compensare

> Cererile pentru compensare se depun până la 25 noiembrie 2026. Procedura cere certificate fiscale și acorduri, iar fondurile au utilizare limitată.

Publicat: 2 noiembrie 2026, 07:35 · Autor: Claudiu Stoian · Categorie: [Economie](https://cetateanul.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://cetateanul.ro/guvernul-rezerva-2-miliarde-de-lei-pentru-restantele-primariilor/ · Publicație: Cetateanul.ro

![Lucrări pentru compensarea restanțelor primăriilor](https://cetateanul.ro/wp-content/uploads/2026/11/compensarea-restantelor-primariilor-1024x683.jpg)

**Furnizorii care așteaptă bani de la administrațiile locale pot beneficia de stingerea unor datorii fiscale printr-un mecanism pentru care Guvernul a rezervat două miliarde de lei. Alocarea, decisă la rectificarea bugetară de vineri, 30 octombrie 2026, privește restanțele existente la 30 septembrie 2026. Primăriile nu primesc astfel bani pe care să îi poată cheltui pentru orice factură neachitată.**

Bugetele locale primesc în total aproximativ 2,81 miliarde de lei suplimentar, din partea de venituri provenită din taxa pe valoarea adăugată (TVA). Fondurile pentru compensare sunt incluse în acest total. Alte alocări acoperă drepturi ale asistenților personali pentru [persoane cu handicap](https://cetateanul.ro/primaria-capitalei-propune-suspendarea-ajutorului-de-500-de-lei-pentru-persoanele-cu-handicap-si-eliminarea-voucherului-materna/) grav, precum și servicii sociale destinate copiilor și adulților cu dizabilități.

## Compensarea leagă factura restantă de datoria fiscală

Mecanismul pornește de la două obligații neachitate: o instituție locală datorează bani unei firme pentru lucrări sau servicii, iar firma are, la rândul ei, taxe restante către stat. În condițiile ordonanței, alocarea poate fi utilizată pentru stingerea datoriei fiscale a furnizorului.

Pot intra în mecanism și anumite datorii fiscale proprii ale autorităților locale, ale instituțiilor susținute din bugetele acestora și ale spitalelor locale. Eligibilitatea depinde de situația fiecărui debitor și creditor, precum și de regulile procedurii.

Entitățile ale căror plăți restante sunt vizate se împart în trei categorii:

- Unități administrativ-teritoriale și subdiviziunile lor, categorie care include primăriile.
- Instituții publice pentru care finanțarea din bugetul local acoperă toate cheltuielile sau numai o parte.
- Spitale publice care aparțin rețelei administrației locale.

În rândul creditorilor sunt cuprinse:

- Firme care au livrat bunuri, au prestat servicii ori au executat lucrări.
- Companii care furnizează căldură prin sistemul centralizat.
- Operatori care asigură transportul public de călători.

Ordonanța include și unele situații în care pot fi stinse datorii fiscale ale firmelor care au de recuperat bani de la furnizorii de energie termică. Cu alte cuvinte, este vizat și acest nivel al lanțului de plăți, în condițiile actului normativ.

Prin comunicatul de după rectificare, Guvernul indică drept obiectiv diminuarea arieratelor, adică a plăților restante, și reluarea circuitului banilor între administrații, firme și bugetul public.

## Cererile au termen în noiembrie, iar banii nefolosiți se retrag în decembrie

Participarea presupune certificate de atestare fiscală, documente care stabilesc situația obligațiilor fiscale, și acorduri între părțile implicate. Potrivit comunicatului emis după rectificare, ministrul Finanțelor urmează să aprobe prin ordin normele pentru aplicarea mecanismului.

Data-limită pentru depunerea cererilor este 25 noiembrie 2026. Pentru alocările rămase neutilizate la 21 decembrie 2026 este prevăzută retragerea banilor.

Administrațiile și furnizorii trebuie să își pregătească documentele, să clarifice situația obligațiilor fiscale și să încheie acordurile în acest interval. Facturile care se pot acumula ulterior datei de referință nu intră automat în această alocare.

## Facturile invocate de Bența depășeau alocarea încă din mai

Consultantul fiscal Adrian Bența își rezervă evaluarea procedurii până când actul normativ apare în Monitorul Oficial. El explică această prudență prin diferențele care pot exista între anunțurile inițiale și forma finală a unei măsuri.

Pentru dimensiunea blocajului, consultantul invocă situația din mai 2026: numai la Ministerul Dezvoltării existau facturi emise însumând 2,5 miliarde de lei, alături de situații de lucrări evaluate la aproximativ două miliarde de lei.

„Dar din mai până acum s-a lucrat, probabil vorbim de 20-30 de miliarde de lei”, a declarat Adrian Bența despre lucrările executate după acel moment.

Valoarea avansată pentru perioada ulterioară este estimarea consultantului, nu un bilanț definitiv al restanțelor. Bența consideră insuficientă suma rezervată compensării.

Din informațiile pe care le-a primit de la prestatori și constructori, plățile către aceștia sunt suspendate. „Efectiv oamenii muncesc și nu-și iau banii pentru ce au muncit. Și trebuie deblocată într-un fel situația aceasta”, a subliniat consultantul.

El arată că firmele care așteaptă încasările au sute sau mii de angajați, iar în spatele acestora sunt familii cu copii și rate bancare. Potrivit lui Bența, răspunsul primit de companii din partea statului leagă plata de posibilitatea unei rectificări bugetare.

Consultantul leagă întârzierile și de durata crizei politice: „E adevărat că a durat criza politică mai mult decât trebuia. Și asta e o problemă. Dar poate în viitor se corectează și legislația, pentru că astfel de crize politice vor mai apărea. Societatea devine radicală. E doar alb și negru”, a avertizat Bența.

## Drăghici leagă datoriile constructorilor de investițiile fără finanțare asigurată

Emil Drăghici, primar și președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), amintește că o soluție asemănătoare de compensare a fost utilizată cu aproximativ 20 de ani în urmă. În evaluarea sa, actuala alocare nu rezolvă problema acumulată.

„Cred că dacă era 60 și e puțin. Acea formă de determinare a unor constrângeri financiare, făcută fără cap, a condus la o situație în care vom avea cheltuieli și mai mari pe seama constrângerilor financiare”, a declarat Emil Drăghici despre suma rezervată mecanismului.

El pune datoriile constructorilor pe seama proiectelor lansate și a licitațiilor câștigate fără finanțare asigurată până la terminarea investițiilor. Oprirea lucrărilor, avertizează Drăghici, pune investiția în pericol și adaugă cheltuieli de conservare. În opinia sa, neefectuarea unei cheltuieli la timp poate produce ulterior pierderi mai mari.

Președintele asociației critică și contractarea unor investiții peste resursele disponibile, pe care o consideră incompatibilă cu predictibilitatea. Ca alt exemplu de schimbare a direcției administrative, el compară discuțiile de acum 22 de ani despre înființarea a 1.000 de comune cu actualul proiect de comasare.

Drăghici contestă totodată măsurile despre care spune că au redus consumul și au restrâns piața muncii, cu efecte inclusiv asupra românilor care caută în străinătate slujbe mai bine plătite.

Asociația a propus ministrului un inventar al sumelor restante, pentru stabilirea volumului de bani necesar. Drăghici anticipează o altă rectificare, argumentând că o parte importantă din fondurile care ajung în economie revine la bugetul statului și ar putea susține o nouă alocare.

## Asistenții personali au salarii restante în comuna condusă de Drăghici

Primarul spune că administrația pe care o conduce nu are facturi restante către firme. Are însă de acoperit salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap.

„Nu le-am mai plătit banii din august, septembrie, pe aici”, a precizat Drăghici despre întârzierea acestor salarii.

În relatarea sa, dificultăți asemănătoare s-ar regăsi în țară de aproape zece ani. El invocă o prevedere din 2016, concepută pentru 2017 și prelungită ulterior anual, potrivit căreia contribuția statului este de cel mult 90%, iar cea locală de cel puțin 10%.

Drăghici critică lipsa de predictibilitate a acestei formule: în interpretarea sa, plafonul contribuției statului permite inclusiv o finanțare de 0%, caz în care bugetul local ar ajunge să suporte 100% din cheltuială.

Deși asistenții personali figurează printre angajații primăriei, primarul subliniază că ei nu desfășoară activități administrative. Angajarea lor este o obligație legată de documentele medicale ale persoanei cu handicap, explică el.

## Bența cere corectarea cheltuielilor cu personalul

Consultantul fiscal susține că execuția bugetară arată venituri record și consideră că problema se află în felul în care sunt repartizate cheltuielile. El indică drept exemplu schemele de personal din administrațiile locale, comparând situația actuală cu cea de acum 20-30 de ani.

„Erau patru persoane, astăzi sunt 10-12 persoane la aceeași primărie, în condiția în care populația a scăzut, fie prin îmbătrânire și decese, fie prin emigrare, fie prin mai puțini copii născuți, iar serviciile publice nu s-au îmbunătățit peste noapte. Prin urmare, acea primărie este doar o sursă de cheltuieli neacoperită de venituri, pentru că impozitele nu acoperă nici măcar jumătate din cheltuielile cu salariile. Astfel de situații trebuie să fie corectate și trebuie corectate rapid”, a explicat Adrian Bența.

În opinia sa, organigrame prea încărcate există și în alte instituții ale statului, inclusiv în administrația fiscală. Consultantul apreciază însă decizia de a asigura finanțarea treptat, cu prioritate pentru serviciile esențiale.