# Imported Article – 2026-01-11 08:01:28

> Sistemul medical românesc se pregătește pentru anul 2026. Acesta va aduce reforme esențiale, care trebuie să devină vizibile în funcționarea spitalelor și a programelor naționale. Anul 2025 a fost ...

Publicat: 11 ianuarie 2026, 00:41 · Actualizat: 11 ianuarie 2026, 08:01 · Autor: Bogdan Grigorescu · Categorie: [Sănătate](https://cetateanul.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://cetateanul.ro/imported-article-2026-01-11-080128/ · Publicație: Cetateanul.ro

![Imported Article – 2026-01-11 08:01:28](https://cetateanul.ro/wp-content/uploads/2026/01/sistemul-medical-romanesc-in-2026-reforma-sau-improvizatie-1024x676.jpg)

Sistemul medical românesc se pregătește pentru anul 2026. Acesta va aduce reforme esențiale, care trebuie să devină vizibile în funcționarea spitalelor și a programelor naționale. Anul 2025 a fost marcat de bugete insuficiente și de evenimente tragice în domeniul sănătății.

Finanțarea rămâne marea provocare

Principala provocare pentru sistemul de sănătate este asigurarea unui buget adecvat. Anul 2025 a adus presiuni asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și acumularea de arierate. România alocă doar 6% din PIB pentru sănătate, sub media Uniunii Europene, care se situează între 8% și 9%. În 2026, această alocare ar trebui să depășească 6,5% din PIB, echivalentul a aproximativ 80-85 miliarde lei. O parte din acești bani va trebui să acopere datoriile acumulate. Radu Gănescu, liderul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, atrage atenția asupra situației: „Mi-aș dori o finanțare corespunzătoare a sistemului medical, astfel încât spitalele să nu mai rămână fără buget pentru medicamente sau consumabile esențiale.”

Digitalizarea în fază critică

Un alt aspect important este digitalizarea. După dificultățile întâmpinate cu Platforma Informatice a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Sănătății și CNAS au decis să accelereze implementarea dosarului electronic al pacientului și extinderea programărilor online. Funcționarea fără probleme a acestor platforme devine esențială. Telemedicina va avea o dezvoltare semnificativă în 2026, având ca scop asigurarea consultațiilor la distanță pentru persoanele din mediul rural. Medicina de familie va beneficia de stimulente pentru acoperirea zonelor deficitare. Implementarea registrelor de pacienți, amânată de ani de zile, va fi crucială pentru monitorizarea stării de sănătate a populației.

Infrastructura și programele de screening

Investițiile în infrastructură reprezintă o prioritate. Spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, care totalizează peste 2.000 de paturi, trebuie să fie în construcție în 2026. Aceste proiecte sunt esențiale pentru capacitatea administrativă a statului și riscă să piardă fondurile europene dacă termenele nu sunt respectate. Programele de screening, lansate în 2025, vor fi consolidate, cu o implicare mai mare a medicilor de familie. Acestea vizează milioane de pacienți pentru depistarea cancerului de col uterin, sân și colorectal, precum și screening pentru bolile cardiovasculare și diabet. Se va urmări, de asemenea, creșterea ratelor de vaccinare pentru principalele vaccinuri din programele naționale.

Relația public-privat în atenție

După evenimentele tragice din 2025, relația între sistemul public și cel privat devine crucială. Discuțiile se orientează spre reglementare și stabilirea unor standarde uniforme de siguranță. Gănescu susține importanța complementarității între cele două sisteme: „Un sistem privat poate investi în echipamente și poate oferi servicii de calitate.” Totuși, există servicii care trebuie gestionate de stat datorită costurilor ridicate. De asemenea, migrația medicilor între cele două sectoare și transferul pacienților generează o zonă de incertitudine.

Criza de personal și comunicarea

Criza de personal rămâne o preocupare majoră. Eficiența măsurilor implementate în sistem va depinde de cât de bine reușesc spitalele să funcționeze fără a fi supraaglomerate. Gănescu a remarcat comportamente problematice ale unor medici care activează atât în spitale publice, cât și private, afectând disponibilitatea lor pentru pacienți. Comunicarea ineficientă între medici și pacienți este o altă problemă semnalată: „Pacientul nu înțelege întotdeauna ceea ce spune medicul, iar uneori medicul nu are timp să discute în detaliu despre riscurile care îi vizează pe pacienți.”

Recâștigarea încrederii pacienților

Ultimul obiectiv pentru 2026 este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în 2025. Lipsa instrumentelor de monitorizare a condus la o reacție întârziată la crizele din sănătate. „În fiecare an stingem focul fără a anticipa problemele”, concluzionează Gănescu. Pentru pacienți, așteptările sunt simple: să beneficieze de mai multă siguranță, acces rapid la servicii medicale și continuitate în tratamente. Dacă aceste aspecte nu se schimbă, 2026 riscă să fie un an pe care sistemul medical românesc îl va traversa tot pe bază de avarie, iar reformele vor rămâne doar la nivel de promisiuni.