Medicamentele din clasa GLP-1, precum Ozempic, și-au dovedit eficiența în controlul glicemiei, reducerea riscului cardiovascular și scăderea în greutate la adulții cu diabet. O nouă analiză arată însă că beneficiile măsurabile se opresc, în mare parte, la sănătatea fizică. Cercetarea nu a găsit dovezi concrete că aceste tratamente ar produce schimbări semnificative în sănătatea mintală, în viața profesională sau în cea personală a pacienților.
Studiul, realizat de economiștii Robert Kaestner și Cuiping Schiman de la University of Chicago, a analizat date colectate între 2012 și 2023 de la adulți cu diabet. Obiectivul a fost să verifice dacă începerea unui tratament cu GLP-1 aduce modificări în simptomele de depresie, suferința psihologică, statutul de angajat sau cel marital. Concluzia cercetătorilor a fost că există „puține dovezi” pentru „modificări măsurabile” în aceste domenii.
„Știm că aceste medicamente îmbunătățesc rezultatele în sănătate și a existat o mulțime de cercetări care documentează aceste beneficii. Ceea ce nu fusese examinat era dacă aceste îmbunătățiri se extindeau și în alte părți ale vieții oamenilor”, a explicat Robert Kaestner, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy.
O descoperire importantă a studiului este legată de metodologie. Inițial, s-au observat anumite diferențe între utilizatorii de GLP-1 și non-utilizatori, inclusiv la capitolul angajare și căsătorie. Aceste diferențe au dispărut însă după ce cercetătorii au urmărit evoluția în timp a acelorași persoane. Acest lucru sugerează că nu medicamentele au produs respectivele diferențe, ci ele țineau de caracteristicile preexistente ale pacienților. Potrivit Lyla, concluzia a rămas validă atât după un an de tratament, cât și după doi ani.
Pentru un pacient, asta înseamnă că așteptările trebuie să rămână realiste. Beneficiile clinice legate de diabet și greutate sunt confirmate, dar promisiunile legate de un succes profesional sporit sau de o viață personală mai bună nu sunt susținute de datele acestei analize. Asta nu înseamnă că experiențele individuale pozitive nu există, ci doar că ele nu au putut fi demonstrate la nivel de indicatori standard.
Robert Kaestner a precizat limitele măsurătorilor: „Am măsurat rezultate precum dacă cineva s-a angajat sau și-a pierdut locul de muncă, dacă s-a căsătorit sau a divorțat și indicatori standard de sănătate mintală. Acestea sunt măsuri importante, dar nu surprind neapărat schimbări în stima de sine, calitatea relațiilor sau alte experiențe cotidiene.”
Contextul este esențial, mai ales că popularitatea acestor medicamente a crescut exponențial. Datele solide despre beneficii sunt cruciale pentru asigurători și programele guvernamentale care evaluează costurile extinderii accesului la aceste tratamente. Valoarea lor medicală este clară, însă beneficiile sociale și economice mai largi necesită dovezi suplimentare. „Aceasta este încă o zonă foarte nouă de cercetare. Pe măsură ce utilizarea continuă să crească, înțelegerea acestor consecințe mai ample va deveni din ce în ce mai importantă pentru pacienți, clinicieni și factorii de decizie politică deopotrivă”, a concluzionat Kaestner.