Primele semne ale bolii Parkinson în rutina zilnică: ce trebuie să știi

Primele semne ale bolii Parkinson în rutina zilnică: ce trebuie să știi

Monitorizarea pașilor zilnici: un instrument valoros în depistarea timpurie a bolii Parkinson

Un gest simplu, precum numărarea pașilor făcuți zilnic, poate oferi informații esențiale pentru sănătatea creierului. Un studiu recent sugerează că folosirea tehnologiilor moderne, precum ceasurile inteligente sau smartphone-urile, poate fi un instrument important în diagnosticarea timpurie a bolii Parkinson. Aceasta este, în mod deosebit, a doua cea mai frecventă maladie neurodegenerativă la nivel global, cu un număr în continuare crescut de cazuri raportate.

Un gest obișnuit care ascunde mai mult decât pare

Cercetările arată că modificările subtile în activitatea motrică pot precede cu mult apariția simptomelor vizibile. Deși diagnosticarea a fost dificilă până acum din cauza evoluției lente a bolii și a evaluării inexacte a activității fizice de către pacienți, cercetătorii din cadrul Big Data Institute de la Oxford au inițiat o abordare mai obiectivă. Aceștia au analizat datele provenite de la accelerometre purtate de participanți din baza de date UK Biobank.

O descoperire din mișcările zilnice

UK Biobank este una dintre cele mai reprezentative baze de date din Marea Britanie. Un număr de 94.696 de adulți au purtat accelerometre la încheietura mâinii timp de până la șapte zile, din 2013 până în 2015, având o medie de 9.446 de pași pe zi. Participanții au fost clasificați în funcție de activitate, cei mai activi (peste 12.369 de pași pe zi) fiind de obicei mai tineri și având un indice de masă corporală mai mic decât cei care făceau sub 6.276 de pași. Studii ulterioare au urmărit dezvoltarea bolii Parkinson în anii următori, pentru a identifica factorii de risc relevanți. Rezultatele publicate în revista npj Parkinson’s Disease evidențiază faptul că, în perioada de urmărire de aproape opt ani, au fost identificate 407 cazuri noi de Parkinson. Cei care au realizat un număr mai mare de pași au avut un risc cu 59% mai mic de a dezvolta boala, comparativ cu cei care aveau un număr scăzut de pași. Aceasta sugerează că activitatea fizică regulată joacă un rol crucial în menținerea sănătății neurologice.

Semne ascunse în rutina zilnică

O problemă importantă ce merită analizată este dacă un nivel scăzut de activitate fizică crește riscul de Parkinson sau reprezintă un simptom premonitor al bolii. Această distincție este crucială pentru viitoarele studii clinice. Cercetătorii au observat că asocierile erau mai pronunțate în primii ani după monitorizarea participanților. Astfel, în primii doi ani, fiecare 1.000 de pași în plus pe zi reduceau riscul de a fi diagnosticat cu Parkinson cu aproximativ 17%. Pe măsură ce perioada de urmărire se prelungea, descreșterea legăturii dintre pași și riscul de Parkinson devenea evidentă, ceea ce indică faptul că activitatea fizică scăzută poate reprezenta un semnal timpuriu al bolii.

Detalii care fac diferența în rezultate

Cercetările au ajustat datele obținute pentru a exclude influența altor factori, precum indicele de masă corporală sau istoria de depresie. Chiar și după aceste ajustări, relația dintre numărul de pași și riscul de Parkinson pe termen scurt s-a menținut. Analizele suplimentare în funcție de vârstă, sex și indicele de masă corporală nu au arătat diferențe semnificative, ceea ce demonstrează robustetea rezultatelor.

Noi perspective pentru depistarea timpurie

Concluzia principală a studiului este că un număr mai mare de pași efectuați zilnic este asociat cu un risc redus de dezvoltare a bolii Parkinson, în special în primii ani de monitorizare. Aceste descoperiri ar putea transforma modul în care medicii desemnează screening-ul pentru bolile neurodegenerative. Monitorizarea pașilor cu ajutorul dispozitivelor inteligente poate fi un instrument accesibil în identificarea timpurie a persoanelor afectate, chiar și înainte de apariția simptomelor vizibile.

Astfel, persoanele identificate ar putea beneficia de o monitorizare mai atentă sau includerea în studii clinice pentru soluții preventive. Identificarea timpurie a persoanelor cu risc poate contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și tratament pentru boala Parkinson.