România a intrat oficial în recesiune după rezultatele economice din primele trei luni ale anului 2026. Datele arată o scădere a PIB de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier față de trimestrul I din 2025, ceea ce marchează două trimestre consecutive de slăbiciune economică.
PIB-ul estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali pe seria ajustată sezonier și de 405,907 miliarde lei prețuri curente pe seria brută. Scăderea economiei anunță un an mai dificil pentru salariați, pentru companiile care suportă costuri mari la energie și pentru bugetele familiilor.
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, a explicat că o economie aflată în scădere produce mai greu venituri suplimentare, în timp ce inflația rămâne alimentată de cheltuieli publice fără acoperire. Pentru populație, asta înseamnă putere de cumpărare afectată de prețuri și un spațiu tot mai redus pentru creșteri de venit susținute de economie. El a legat reculul economic de politica fiscală din ultimii ani și a spus că cheltuielile guvernamentale fără acoperire din 2024, 2025 și 2026 au contribuit la inflație, iar politica de „tipărire bani” sau „aruncat bani din elicopter” nu mai este o soluție.
Potrivit Jurnalulnational, singurul motor de creștere identificat în acest moment îl reprezintă fondurile europene. În lipsa altor măsuri concrete de stimulare economică menționate în datele publicate, investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul canal prin care economia poate evita prelungirea stagnării. Aici sunt incluse și proiectele din energie, un sector care influențează direct costurile companiilor și facturile consumatorilor.
Evaluarea lui Adrian Codîrlașu pentru restul anului rămâne rezervată. „Probabil că întregul an 2026 va fi caracterizat prin minus la creștere economică. Minusul de 1,2% trimestrul I 2026 față de trimestrul i din 2025 va fi foarte greu de recuperat.” El a arătat și că investițiile devin mai importante decât consumul susținut artificial. Dacă fondurile europene sunt absorbite și transformate în lucrări și proiecte, ele pot crea cerere în domenii legate de infrastructură și energie.
Presiunea economică vine și din costul energiei. România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, conform informațiilor din datele publicate, din cauza monopolului deținut de stat. Pentru companii, acest lucru înseamnă costuri de operare mai mari. Pentru buget, aceeași piață face ca veniturile statului să fie dictate majoritar de prețurile la energie.
Aparat de sudura tip Invertor cu sarma 495A, MMA/MIG/MAG (TIG LIFT optional) afisaj digital, ventilat, URAL MASH IGBT TEHNOLOGY ULTRA HYBRID POWER, CMP1697Cumpără-44%
Gresie exterior / interior portelanata Thunder White Bookmatch B 60 x 120 cm lucioasa rectificata tip marmuraCumpără-31%
Tavita portbagaj Hyundai Elantra Vi 2016-CumpărăDiferențele față de zona euro apar și în răspunsul băncilor centrale la inflație. Banca Centrală Europeană a majorat rata dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale pentru a stăpâni inflația. Banca Națională a României, potrivit explicației din datele publicate, nu își permite o majorare a dobânzii de politică monetară, deoarece o astfel de decizie s-ar duce direct în inflație. Adrian Codîrlașu a indicat 2027 ca moment în care economia ar putea ieși măcar din teritoriu negativ printr-o creștere de 0%. „În aceste condiții, abia anul viitor dacă vom avea o creștere economică de 0% și să scăpăm de minus pe economie.”
