Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, ultimul calificativ din categoria „investment grade”, care recomandă o țară pentru investiții. Decizia, luată după o contestație a autorităților de la București, înseamnă că, deocamdată, România evită coborârea în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. O astfel de retrogradare ar fi scumpit semnificativ costurile la care statul se împrumută.
Avertismentele economice rămân însă valabile și chiar s-au înăsprit. Potrivit raportului Fitch, datoria publică a României este prognozată să crească la 64,5% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2028, iar deficitul bugetar va scădea lent, ajungând la 5,9% din PIB abia în 2026. Agenția a subliniat punctele slabe ale economiei românești: deficitul bugetar și cel de cont curent încă ridicate, datoria publică în creștere, inflația și instabilitatea politică, aceasta din urmă fiind un obstacol în calea reformelor necesare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Economistul Radu Crăciun, fost președinte al BCR Pensii, consideră că mesajul Fitch este acum mai apăsat, chiar dacă nota a rămas aceeași. El a explicat că investitorii, care sunt clienții agențiilor de rating, analizează perspectivele pe termen mediu și lung, nu doar corecțiile imediate ale deficitului. „Dacă adjectivul negativ ar permite un grad de comparație, atunci am putea spune că perspectiva agenției Fitch în ce privește ratingul României a devenit mai negativă decât la ratingul precedent”, a declarat Crăciun.
Analiza economistului evidențiază două mari provocări pentru viitor. Prima este legată de stabilitatea politică. „Cum se va asigura o stabilitate politică care să dea un mandat puternic unui nou guvern, în condițiile în care, până în prezent, nu s-au cristalizat niște soluții clare și convingătoare la criza politică”, se întreabă acesta. A doua provocare majoră este continuarea reducerii deficitului bugetar după anul 2026, în condițiile în care ținta europeană este de 3% din PIB. Radu Crăciun avertizează că România este „cel mult la jumătatea drumului” și că spațiul pentru noi majorări de taxe s-a epuizat, o nouă rundă riscând să arunce economia într-o recesiune profundă.
În aceste condiții, singura soluție pentru a reduce sustenabil deficitul este implementarea unor reforme structurale amânate constant. Conform analizei Jurnalul Național, acestea includ scăderea evaziunii fiscale, optimizarea administrației publice, atragerea fondurilor europene și eficientizarea companiilor de stat. Toate aceste măsuri necesită „o voință politică fără precedent care în momentul de față pare încă departe de a întruni o majoritate consistentă”, a mai spus Radu Crăciun.
Piețele financiare așteaptă acum evaluarea agenției Moody’s, programată pentru vineri, 7 august. Totuși, impactul unei eventuale retrogradări din partea acesteia ar fi redus. Potrivit lui Radu Crăciun, fondurile de investiții păstrează obligațiunile unei țări dacă aceasta are rating „investment grade” de la cel puțin două dintre cele trei mari agenții (Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s). Cum România are deja acest calificativ de la Fitch și Standard & Poor’s, o decizie negativă de la Moody’s ar avea efecte neglijabile.
