Unul dintre viitoarele proiecte strategice de cercetare

Trimisul special al AGERPRES, Oana Tilică, transmite: România va beneficia în viitoarea perioadă de programare (2021-2027) de fonduri europene în valoare de 8 miliarde euro pentru educaţie, cercetare şi competitivitate, din care 6 miliarde de euro se vor îndrepta către specializare înaltă cum ar fi inteligenţa artificială.

În acest context, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene Carmen Moraru a vizitat, împreună cu o delegaţie de jurnalişti din România, proiectul Academia ORSI din Ghent (Belgia), un centru al inovaţiei şi expertizei în chirurgie, în care industria de resort, medicii şi partea academică se reunesc la sesiuni de instruire, cercetare şi dezvoltare şi analiza datelor, cu scopul de a îmbunătăţi cele mai bune practici în chirurgia minim invazivă. Autorităţile române doresc ca ORSI să devină model pentru unul dintre viitoarele proiecte strategice de cercetare, finanţate din fonduri europene, anunţat de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Practic, Academia ORSI este un centru de formare în chirurgie robotizată finanţat parţial din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi de guvernul flamand. Situat în Flandra de Est, Academia ORSI este printre cele mai bune din lume şi atrage chirurgi de pe tot globul care vor doresc să-şi perfecţioneze abilităţile.

Noul campus al academiei a fost inaugurat în data de 18 septembrie 2018, când a avut loc deschiderea oficială a noilor facilităţi. Academia ORSI dispune de 4 clustere şi 6 laboratoare de pregătire complet echipate. Două clustere sunt dedicate pregătirii în domeniul chirurgiei robotice, celelalte sunt configurate pentru antrenament în tehnici minim invazive.

De asemenea, Academia beneficiază de o sală care poate găzdui un auditoriu de până la 120 persoane, care pot participa la conferinţe sau viziona transmisiuni în direct ale intervenţiilor chirurgicale din întreaga lume. Totodată, acestea pot participa la discuţii şi dezbateri în timp real.

Sălile de operaţie sunt complet echipate şi sunt potrivite pentru echipe de 10 până la 30 persoane. În plus, Academia ORSI are propria sa platformă de e-learning, centralizând cele mai bune conţinuturi educaţionale existente şi făcând-o accesibilă pentru utilizatorii aprobaţi.

Misiunea Academiei ORSI este aceea de a oferi instruire de înaltă calitate, expunere şi cercetare – dezvoltare în terapii minim invazive. În anul 2019, la ORSI au fost instruiţi 1220 de specialişti, în 2020 se estimează 1552, pentru ca anul următor să se apropie de 2000. Întrucât în 2018 vechea clădire a Academiei şi-a atins punctul de saturaţie, în condiţiile în care la programele acesteia au participat 891 de specialişti, centrul de pregătire a fost extins şi modernizat cu sprijinul a 5,9 milioane de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) la care s-au adăugat 1,45 milioane de euro de la guvernul flamand. Noua infrastructură are 5.500 metri pătraţi şi oferă cea mai nouă tehnologie în pregătirea chirurgiei robotice.

„Aşa cum a anunţat recent domnul ministru Boloş, în viitoarea perioadă de programare România va avea disponibile 8 miliarde euro pentru educaţie, cercetare şi competitivitate. Dumnealui a mai propus şi două tipuri de abordări pentru a folosi eficient aceşti bani: crearea unei infrastructuri de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergură, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori. Aşa cum ştiţi, ministrul Boloş anunţa chiar zilele acestea proiectul pe care îl are în vedere, de a pune bazele, cu sprijinul fondurilor europene, a unor proiecte strategice de cercetare. Unul dintre ele va fi construit într-un mod similar cu cel pe care l-am vizitat astăzi împreună, Academia ORSI. Vrem ca inovarea, cercetarea, înalta tehnologie şi antreprenoriatul să fie puse la un loc pentru a genera valoare adăugată în medicină, educaţie etc. Printre noi se găsesc mulţi români bine pregătiţi, specialişti în domeniile medicinei, cercetării şi tehnologiei, trebuie doar să ne asigurăm că le creăm cadrul favorabil pentru a produce rezultate, practic pentru a inova”, a declarat Carmen Moraru.

De altfel, ministrul Boloş a şi avut o primă astfel de întâlnire cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice de acasă pentru a identifica atât nevoi concrete de finanţare pe zona de cercetare, cât şi resursa umană potrivită pentru astfel de proiecte viitoare. Întâlnirea a avut loc la mijlocul lunii decembrie 2019, la sediul MFE, prilej cu care s-au reunit tineri cercetători de top în inteligenţă artificială, reţele, sisteme de calculatoare şi comunicare, blockchain, digitalizare, localizare de mare precizie, tehnologii de recuperare medicală, dar şi fondatori de start-ups în tehnologie.

Activi atât în partea de cercetare la Universitatea Politehnica Bucureşti, Academia Română şi Universitatea din Bucureşti, dar şi în zona de antreprenoriat pe specializare inteligentă, participanţii şi-au exprimat viziunea cu privire la modul în care viitoarele programe operaţionale şi banii alocaţi României pentru domenii de înaltă tehnologie vor putea răspunde provocărilor globale legate de economia digitală.

„Prin această iniţiativă, doresc să transmit un mesaj clar de deschidere în ceea ce înseamnă valorificarea potenţialului uman extraordinar pe care Romania îl are în domeniile de tehnologie şi IT, în special al inteligenţei artificiale dar nu numai şi de încurajare a mediului academic şi a celui de business – să participe la conturarea viitoarelor programe şi bugete, pentru a genera împreună proiecte de anvergură pentru România”, a afirmat ministrul Ioan Marcel Boloş.

Propunerile cercetătorilor s-au centrat pe asigurarea unui climat stabil şi pe termen lung, care să stimuleze şi să valorifice potenţialul şi calitatea umană, să favorizeze creativitatea şi inovarea, care să poată produce atât rezultate de vârf imediate, cât şi beneficii cu extindere mai largă în societate, pe termen mediu şi lung, a informat Ministerul Fondurilor Europene.

Ministrul Ioan Marcel Boloş a prezentat planul MFE, pe care l-a caracterizat ca fiind flexibil şi ajustabil, astfel încât să răspundă ideilor şi propunerilor cercetătorilor care doresc să se implice.

„Vom avea disponibile opt miliarde de euro pentru educaţie, cercetare şi competitivitate. Din păcate, capacitatea României de a genera proiecte mari a rămas în urmă. Tocmai de aceea propun două tipuri de abordări: crearea unui institut de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergură, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori. Dorim să integrăm liniile de finanţare dedicate inteligenţei artificiale în viitoarele programe operaţionale”, a precizat Boloş, la acea dată.

În viitoarea perioadă de programare, România va avea alocată suma de 30,6 miliarde euro prin Politica de Coeziune.

Sursa: News24.ro.