În România au fost raportate 58 de îmbolnăviri cu virusul West Nile și 3 decese în perioada 3 iunie-2 septembrie. Din totalul cazurilor, 47 au fost confirmate prin analize de laborator, iar 11 au fost încadrate drept probabile.
Virusul este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgențe, explică: „Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, spre exemplu atingere sau sărut! Transfuziile pot fi o sursă de infecție”.
Aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu dezvoltă simptome, iar riscul de îmbolnăvire după o singură înțepătură este redus. Totuși, aproximativ o persoană din 150 poate face o formă severă. Persoanele de peste 50 de ani, cele cu deficiențe imune și pacienții cu boli cronice au un risc mai mare.
Primele semne pot apărea la 2-8 zile după înțepătură. Formele moderate apar la aproximativ 1 din 5 pacienți și pot provoca febră, dureri de cap, greață, vărsături, dureri musculare și articulare, erupții cutanate și, mai rar, ganglioni umflați. În astfel de cazuri, starea se poate îmbunătăți după 7-10 zile.
Semnele neurologice impun însă prezentarea rapidă la urgență. Tudor Ciuhodaru avertizează: „Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar”. Informațiile despre simptome și evoluția bolii sunt prezentate în Revista Ioana.
Semnele de alarmă sunt febra ridicată împreună cu durerea de cap intensă, vărsăturile, alterarea stării generale și sensibilitatea crescută la lumină, dacă apar la 2-8 zile după înțepătură. Manifestările nu sunt specifice exclusiv virusului West Nile, iar meningo-encefalita provocată de acesta poate semăna cu infecții produse de alte virusuri. Din acest motiv, suspiciunea trebuie evaluată medical încă din primele zile.
Confirmarea se face prin analize
Diagnosticul este stabilit prin teste serologice de sânge pentru anticorpii IgM și IgG anti-virus West Nile. Prezența anticorpilor IgM indică o infecție recentă. În cazurile severe, în care apare meningita sau encefalita, medicii pot analiza lichidul cefalorahidian prin puncție lombară. Testele RT-PCR pot identifica materialul genetic al virusului, mai ales în fazele incipiente.
Nu există un tratament antiviral specific și niciun vaccin omologat pentru virusul West Nile la om. Pentru formele ușoare și medii se administrează tratament simptomatic, destinat reducerii febrei și calmării durerilor. Cazurile severe pot necesita internare, medicație intravenoasă, reechilibrare hidroelectrolitică, suport respirator și terapie intensivă.
Cum reduci riscul de înțepătură
Protecția presupune evitarea activităților în aer liber între apusul și răsăritul soarelui, folosirea repelentelor pe pielea expusă și aplicarea permetrinei numai pe haine. Sunt recomandate mânecile și pantalonii lungi, verificarea plaselor de la ferestre și uși și îndepărtarea apei stătătoare din curți, balcoane sau subsoluri. După ploi, aceste măsuri devin cu atât mai importante, deoarece țânțarii se înmulțesc în apa acumulată.
Bucureștiul a avut cele mai multe cazuri, 25, urmat de Ilfov, cu 6. În Călărași și Giurgiu au fost raportate câte 4 îmbolnăviri. Au mai fost înregistrate cazuri în Ialomița, Cluj, Suceava și Teleorman, precum și cazuri izolate în Argeș, Bihor, Brăila, Botoșani, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Satu Mare și Vaslui.
