Un grup de experți independenți a recomandat guvernului finlandez, pe 10 decembrie 2025, reducerea numărului regiunilor care oferă servicii de sănătate și asistență socială. Raportul sugerează o comasare din cele 21 de regiuni existente într-un număr cuprins între 6 și 11 unități administrative, pentru a răspunde problemelor legate de deficitele bugetare și de creșterea costurilor.
Ce prevede raportul experților
Grupul de cercetători, format din profesori ai universităților finlandeze și membri ai Institutului Național pentru Sănătate și Bunăstare (THL), a studiat primii ani ai reformei în domeniul sănătății, implementată în ianuarie 2023. Potrivit raportului publicat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale din Finlanda, restructurarea administrativă este esențială pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale reformei.
Experții propun stabilirea unor criterii clare și operaționale înainte de negocierile pentru formarea noului guvern din primăvara anului 2027. De asemenea, subliniază importanța unei coordonări mai strânse între ministerele implicate, necesară pentru consensul în conducerea strategică a regiunilor.
Deficite de miliarde de euro
Regiunile de bunăstare din Finlanda se confruntă cu deficite bugetare semnificative. În 2023, deficitul cumulat a ajuns la 1,7 miliarde de euro, echivalând cu 0,6% din PIB. Situația s-a agravat în 2024, deficitul atingând aproximativ 1,8 miliarde de euro. Regiunea Finlandei de Sud-Vest a raportat pierderi aproape duble față de estimările anterioare, atingând 160 de milioane de euro.
Legea existentă impune regiunilor să acopere deficitele din anii 2023 și 2024 până în 2026. Guvernul, condus de premierul Petteri Orpo, a alocat 1,5 miliarde de euro în plus pentru a sprijini echilibrarea bugetelor în 2025.
Ce servicii finanțează statul
Raportul adresează o întrebare crucială pentru viitorul sistemului de sănătate din Finlanda: ce servicii vor fi acoperite de fonduri publice? Acest aspect devine urgent în contextul îmbătrânirii populației. Conform Eurostat, persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 26% din populație până în 2030 și 29% până în 2060. Creșterea speranței de viață și scăderea natalității pun o presiune considerabilă asupra bugetului de sănătate.
Currently, Finlanda investește circa 22 de miliarde de euro anual în servicii de sănătate și asistență socială, sumă care reprezintă aproximativ 10% din PIB. Din acești bani, cheltuielile publice acoperă aproape 80% din costurile totale, iar păturile directe ale populației constituie 17%.
O reformă cu o istorie complicată
Reforma sistemului de sănătate a fost planificată timp de două decenii înainte de implementarea din ianuarie 2023. În cadrul acestuia, responsabilitatea organizării serviciilor de sănătate a fost transferată de la cele 294 de municipalități la 21 de regiuni de bunăstare, plus orașul Helsinki, care își păstrează structurile proprii.
Această reformă a fost considerată una dintre cele mai importante schimbări administrative din istoria Finlandei. Fostul premier Juha Sipilä a legat întreaga sa activitate de realizarea acestei reforme, demisionând în primăvara anului 2019 după ce nu a reușit să obțină un acord politic.
Implementarea reformei a fost complicată de crizele multiple cu care s-a confruntat țara, inclusiv pandemia COVID-19 și conflictul din Ucraina, alături de datoria publică ridicată.
Probleme în furnizarea serviciilor
Evaluările intermediare arată rezultate amestecate. Deși disponibilitatea serviciilor nu s-a modificat semnificativ, calitatea acestora și accesul echitabil s-au îmbunătățit. Totuși, există discrepanțe mari între regiuni în ceea ce privește disponibilitatea și actualizarea serviciilor. Prof. Harri Jalonen de la Universitatea din Vaasa a coordonat evaluarea reformei la nivel regional.
Serviciile de urgență au experimentat îmbunătățiri, dar în orașele în expansiune, progresele nu au ținut pasul cu schimbările demografice.
Recomandări pentru finanțare
Experții sugerează modificări în modelul de finanțare pentru a promova măsurile preventive și eficiente. Regiunile care înregistrează deficite noi în 2025, dar au planuri detaliate aprobate de guvern, ar putea beneficia de o prelungire a termenului de acoperire a deficitelor până în 2028.
Pe termen lung, se propune creșterea responsabilității financiare a regiunilor, inclusiv prin dreptul acestora de a percepe taxe locale, dacă se optează pentru un model regional mai autonom.
Secretarul permanent al Ministerului Sănătății, Veli-Mikko Niemi, susține că implementarea unei reforme de asemenea amploare necesită evaluări periodice. Aceasta a transformat în esență modul în care sunt organizate, furnizate și plătite serviciile publice de sănătate.
Ce urmează pentru Finlanda
Experții identifică trei scenarii posibile pentru viitorul sistemului sanitar: regiuni cu o autonomie sporită, dezvoltarea modelului actual sau o conducere mai strictă din partea guvernului central.
Raportul accentuează necesitatea unei abordări sistematice, menținându-se cooperarea între partidele politice. Datoria publică a Finlandei a ajuns la 82,1% din PIB în 2024, depășind limitele stabile de către Uniunea Europeană, iar deficitul general a fost de 4,4% din PIB.
În acest context economic provocator, deciziile privind sănătatea devin din ce în ce mai urgente. Economia Finlandei a stagnat comparativ cu restul Uniunii Europene în 2024, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut mai mult decât în alte țări nordice.
