Ninsorile de la sfârșitul lunii septembrie 2026 au acoperit cu un strat subțire de zăpadă crestele Munților Făgăraș. La poale, dealurile și satele din zona Sibiului și-au păstrat culorile de toamnă.
Vârfurile înzăpezite au fost fotografiate din zona satului Fofeldea, de pe Valea Hârtibaciului, potrivit publicației Adevărul. De aici, Munții Făgăraș se văd dincolo de Colinele Transilvaniei, deasupra satelor și a dealurilor.
Hunedoreanul Claudiu Nelega, pasionat de fotografie, a mers în zonă pentru a surprinde în imagini munții la apus. „A venit toamna peste Colinele Transilvaniei. Creasta Făgărașului și-a tras un «fular» alb pentru lunile ce vor să vină, iar lumina caldă de apus coboară peste una dintre cele mai fotogenice și cunoscute biserici din zona Sibiului”, a notat Claudiu Nelega pe pagina sa de Facebook.
În fotografii apar unele dintre cele mai cunoscute vârfuri ale masivului
Sub stratul de zăpadă, fotografiile prezintă Vârfurile Viștea și Moldoveanu. „Viștea și Moldoveanu! «Acoperișul României»… Nu era nimeni sus pe vârf”, a notat fotograful.
Un alt cadru arată Vârful Vânătoarea, cunoscut și ca Vânătarea lui Buteanu, deasupra căldării glaciare a Bâlei. Seria cuprinde și Vârful Suru, văzut peste pajiștile pe care se aflau cirezi.
Vârful Negoiu i-a atras în mod special atenția lui Claudiu Nelega. „Vârful Negoiu, al doilea după Moldoveanu, dar mai frumos, zic eu. Și aici cineva încă admira, de pe vârf, apusul”, a scris acesta.
Zăpada a rămas la Bâlea inclusiv în lunile de vară
Crestele Munților Făgăraș au rămas fără stratul alb doar pentru câteva săptămâni în vara anului 2026. În zonele umbrite ale căldărilor glaciare, inclusiv la Bâlea, petecele de zăpadă au rezistat în iulie și august.
Turiștii au găsit zăpadă de-a lungul întregului an 2026 în punctul maxim al Transfăgărășanului, aflat la 2.042 de metri, lângă Lacul Bâlea. Zăpada a rezistat pe malul lacului glaciar, precum și sub crestele traversate de tunelul Bâlea-Capra.
Masivul se întinde pe mai mult de 70 de kilometri
Munții Făgăraș au cele mai înalte creste alpine din România și se întind de la vest la est pe o distanță de peste 70 de kilometri. Opt vârfuri ale masivului depășesc altitudinea de 2.500 de metri.
Vârful Moldoveanu este cel mai înalt, cu 2.544 de metri, iar Vârful Negoiu ocupă locul al doilea după altitudine. Culmile se văd la orizont și de pe Autostrada A1, pe măsură ce călătorii se apropie de Sibiu dinspre vestul României.
La vest, limita masivului este marcată de Defileul Oltului, în apropierea localității Turnu Roșu. Spre est, munții ajung până la Valea Dâmboviței, dincolo de care se află Munții Piatra Craiului și Culoarul Rucăr-Bran. Orașul Făgăraș se găsește la poalele nordice, în Țara Oltului.
Principalele puncte de acces spre crestele și lacurile glaciare de pe latura nordică sunt localitățile Avrig, Porumbacu de Sus, Cârțișoara, Arpașu de Sus, Victoria, Sâmbăta de Sus și Lisa. Zona de la poalele munților este străbătută de râul Olt și de Drumul Național 1 Sibiu-Brașov.
Peste 60 de lacuri glaciare ocupă aproximativ 24 de hectare
Lacul Bâlea se află la peste 2.000 de metri altitudine, în zona traversată de Transfăgărășan, Drumul Național 7C (DN7C). Are o suprafață de 4,7 hectare și o adâncime de 11 metri. Lacul și crestele care îl înconjoară formează o rezervație naturală.
Dincolo de creastă, Lacul Capra se află la altitudinea de 2.230 de metri. În Munții Făgăraș există peste 60 de lacuri glaciare, care însumează aproximativ 24 de hectare de luciu de apă. Tăul Mioarelor este lacul situat la cea mai mare altitudine din România, la 2.282 de metri, potrivit Planului de management al Munților Făgăraș.
Lacurile Urlea, Viștișoara, Podragu Mare, Podragu Mic, Podrăgel, Bâlea, Tăul Buteanului, Doamnei și Avrigului sunt situate pe versantul nordic. Călțun, Capra, Caprița, Buda, Iezerul Podu Giurgiului și lacurile din Valea Rea se găsesc pe versantul sudic, în timp ce Lacul Cerbului și Lacul Brătila sunt situate pe culmea Făgărașului.
