Un SOS disperat, auzit târziu. La o naștere, două vieți se pierd. Înfricoșător. Un dezechilibru demografic grav. Guvernul a trebuit să reacționeze rapid. Programul național de fertilizare in vitro (FIV) va fi finanțat masiv din fonduri europene. Salvarea vine de unde te aștepți mai puțin, nu?
Conform Bravonet, inițiativa asta, mult așteptată, e ca o gură de aer proaspăt pentru cuplurile care se confruntă cu infertilitatea. O șansă la viață, la speranță, un viitor mai bun pentru o țară care îmbătrânește rapid. Dar cine poate beneficia de acești bani europeni? Care sunt condițiile concrete? Iată detaliile esențiale.
Cum se schimbă regulile jocului pentru fertilizarea in vitro?
Până acum, banii pentru FIV veneau doar de la stat. Programul din 2025 oferea un ajutor de 15.000 de lei per beneficiar. Erau două vouchere digitale pentru medicamente și proceduri. Finanțarea națională era, însă, limitată. Și nesigură. „Este o veste bună pentru mii de familii care trăiesc, zi de zi, cu speranța de a-și împlini visul de a avea un copil”, a spus ministrul Muncii, Florin Manole. O declarație puternică.
Trecerea la fonduri europene, prin Programul Operațional Sănătate, asigură continuitatea programului. Și-l ajută să crească. Chiar și în condiții de buget restrâns. Un avantaj uriaș.
Cine sunt beneficiarii eligibili? Condițiile-cheie
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a început deja procedurile. Ghidul solicitantului e în consultare publică. Atenție, regulile se pot schimba! În forma actuală, o femeie trebuie să îndeplinească patru condiții importante. În primul rând, să facă parte dintr-o categorie vulnerabilă socio-economic. Vârsta între 20 și 45 de ani e o altă cerință. Apoi, un diagnostic clar de infertilitate și o indicație medicală clară pentru FIV. În final, cetățenie română și domiciliul într-una dintre regiunile vizate. Atât.
De ce acum? Cifrele care alarmează
Decizia de a folosi fonduri europene pentru natalitate nu e întâmplătoare. La 1 ianuarie 2025, populația României era de 19,04 milioane. Cu peste 24.000 mai puțin decât în anul precedent. Sporul natural negativ e cauza principală. Diferența dintre nou-născuți și decedați a fost de -100.900 persoane. În noiembrie 2025, s-au înregistrat doar 11.085 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a fost de 18.589. Adică, au murit de 1,7 ori mai mulți oameni decât s-au născut copii. Trist, nu?
O țară care se stinge încet, dar sigur. Ironia sorții…
Ce urmează? Calendarul și pașii de urmat
20 martie 2026 e data limită pentru consultarea publică. Apoi, MIPE, împreună cu Ministerul Muncii și cel al Sănătății, va face forma finală a ghidului. Doar după asta se va stabili un calendar clar pentru depunerea cererilor de finanțare. Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că e o decizie „profund umană, un pas dincolo de simplele acte administrative”.
Ce se va întâmpla? Greu de spus. Un lucru e cert: viitorul demografic al României depinde de astfel de inițiative. Un test important pentru administrația românească. Să vedem ce va fi.
