O nouă rundă de taxe în 2027 rămâne o posibilitate luată în calcul de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Pentru familii, presiunea suplimentară ar putea însemna renunțarea la unele cheltuieli, nu doar economii mai mici, avertizează analistul de date Silviu Gresoi.
„Nu-mi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”, a declarat Alexandru Nazare despre perspectiva fiscală a anului viitor.
Puterea de cumpărare limitează spațiul pentru taxe suplimentare
Gresoi își sprijină avertismentul pe două cifre: inflația de 6,61% și consumul în scădere cu 5% în primele opt luni. În evaluarea sa, capacitatea populației de a suporta alte obligații fiscale trebuie judecată pornind de la aceste presiuni asupra bugetelor personale.
La firme, efectele posibile enumerate de acesta sunt amânarea investițiilor, blocarea angajărilor sau scumpirea produselor și serviciilor. Analistul avertizează că slăbirea consumului și a investițiilor poate afecta chiar încasările pe care statul urmărește să le majoreze.
„Românii nu mai au de unde să strângă cureaua. Am trecut printr-un an de scumpiri în lanț, cu cea mai mare inflație din Europa și cu o economie care încetinește. Orice nouă taxă pe consum sau pe muncă se va transforma imediat în prețuri mai mari și în consum mai mic, adică exact în contrariul a ceea ce are nevoie bugetul”, a declarat analistul Adrian Negrescu pentru Adevărul.ro.
Negrescu interpretează poziția ministrului ca pe un avertisment pentru politicienii care promit o îmbunătățire a nivelului de trai prin cheltuieli publice suplimentare. În opinia sa, banii care permiteau asemenea promisiuni în anii anteriori nu mai sunt la dispoziția statului.
Plata datoriei restrânge posibilitățile de majorare a veniturilor
România are pentru 2027 o țintă de deficit foarte dificilă, susține Negrescu. Analistul afirmă că țara trebuie să achite în contul datoriei încă 21 de miliarde de euro, un record pentru plățile dintr-un singur an.
În aceste condiții, el consideră că bugetul nu lasă loc pentru majorări importante ale salariilor și pensiilor sau pentru ajutoare de stat de ordinul miliardelor de euro. Negrescu critică și felul în care asemenea ajutoare au fost distribuite în trecut, pe care îl consideră preferențial.
Dobânzile datoriei publice reprezintă o altă presiune invocată de ministru. Comparația făcută de acesta privește cheltuiala din 2026 și estimarea pentru 2027: „Deja avem peste 60 de miliarde anul ăsta. Probabil că anul viitor vom avea peste 70 de miliarde dobânzi”, a explicat Nazare.
Deficitul mai mic nu înlătură riscul retrogradării
Silviu Gresoi indică un deficit bugetar coborât de la 5,35% la 3,82% din produsul intern brut în primele nouă luni. El apreciază reducerea, dar consideră că aceasta nu este suficientă pentru înlăturarea riscurilor privind finanțele statului.
S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch au păstrat România în categoria recomandată pentru investiții la cele mai recente evaluări. Țara se află însă la pragul inferior al acestei categorii, iar perspectiva rămâne negativă la fiecare dintre cele trei agenții. Aceasta semnalează posibilitatea unui calificativ mai slab dacă situația bugetară nu se îmbunătățește suficient.
Calificativul contează pentru accesul statului la finanțare. Gresoi explică faptul că agențiile examinează, pe lângă încasările bugetare și deficit, posibilitățile de creștere economică, datoria publică și credibilitatea măsurilor asumate de autorități.
„Noile taxe ar putea contribui la evitarea retrogradării dacă aduc venituri suplimentare sustenabile, dar nu reprezintă o garanție”, a precizat Gresoi.
Nazare a anunțat următorul calendar al evaluărilor din 2027:
- Fitch, în ianuarie;
- Moody’s, în februarie;
- S&P, în martie.
Ministrul avertizează că un buget lipsit de credibilitate ar putea atrage retrogradarea și ieșirea din categoria recomandată pentru investiții. În aprecierea sa, consecințele ar fi deosebit de dureroase pentru persoanele vulnerabile.
Economiștii cer intervenții și în administrarea banilor publici
Pentru Negrescu, protejarea calificativului de țară depinde de reguli fiscale previzibile, nu de taxe suplimentare. El cere ca statul să arate populației și firmelor că în 2027 își pune propriile finanțe în ordine, în loc să transfere din nou povara asupra contribuabililor.
Gresoi propune trei direcții de acțiune:
- Colectarea mai eficientă a taxelor existente;
- Eliminarea cheltuielilor care nu se justifică;
- Măsuri de stimulare a economiei.
În lipsa acestor intervenții, avertizează analistul, indicatorii bugetari s-ar putea îmbunătăți temporar, cu prețul unei economii mai slabe pe termen lung.
