Gena DEAF1 explică modul în care exercițiile fizice încetinesc îmbătrânirea musculară

Gena DEAF1 explică modul în care exercițiile fizice încetinesc îmbătrânirea musculară

Cercetătorii au identificat gena DEAF1 ca mecanism molecular care arată de ce exercițiile fizice pot inversa îmbătrânirea musculară. Procesul are legătură cu eliminarea proteinelor deteriorate și cu menținerea forței musculare.

Efectele sunt importante în perioadele de vârstă la care forța și funcția musculară încep să scadă treptat. În aceste condiții, riscul de căderi și fracturi crește, iar recuperarea după boală devine mai lentă.

Studiul a fost realizat de Școala Medicală Duke-NUS din Singapore, împreună cu Spitalul General din Singapore și Universitatea din Cardiff, și a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. Datele arată că exercițiile fizice reduc nivelul genei DEAF1 și le permit mușchilor mai în vârstă să elimine proteinele deteriorate, să se repare și să își păstreze forța.

În mușchii îmbătrâniți, calea de creștere mTORC1 ajunge să fie excesiv de activă. Acest lucru împinge celulele să producă proteine noi, dar slăbește mecanismul prin care sunt eliminate cele deteriorate. Consecința este acumularea de deșeuri celulare care slăbesc mușchii. Potrivit Jurnalulnational, gena DEAF1 este responsabilă pentru acest dezechilibru.

Nivelul DEAF1 crește odată cu vârsta, pentru că proteinele FOXO, care în mod normal o țin sub control, devin mai puțin active. Exercițiile fizice intervin în acest mecanism prin reducerea DEAF1 și corectarea dezechilibrului.

Profesorul asistent Tang Hong-Wen, autorul principal al studiului, a explicat efectul observat în laborator: „Exercițiile fizice pot inversa acest proces, corectând dezechilibrul. Acest lucru permite mușchilor îmbătrâniți să curețe proteinele deteriorate, să se reconstruiască corect și să rămână mai puternici și mai rezistenți.”

Rezultatele au fost confirmate în experimente pe musculițe de oțet și pe șoareci bătrâni. În aceste teste, reducerea DEAF1 a îmbunătățit considerabil forța musculară.

Descoperirea depășește explicația biologică a efectelor sportului și deschide drumul către terapii moleculare care ar putea imita aceste efecte la persoane cu mobilitate redusă sau aflate în recuperare medicală. Studiul arată însă și o limită importantă: atunci când nivelurile DEAF1 sunt extrem de ridicate, exercițiile fizice singure ar putea să nu fie suficiente pentru a inversa procesul de îmbătrânire musculară.