Legea nr. 360/2023 introduce o reducere a vârstei de pensionare pentru mamele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani. Reducerea poate ajunge la 3 ani și 6 luni, în funcție de numărul copiilor crescuți. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru ambele sexe, potrivit aceleiași legi.
Cea mai mare reducere, de 3 ani și 6 luni, se aplică femeilor care au crescut șapte sau mai mulți copii. În acest caz, pensionarea poate avea loc la 61 de ani și 6 luni, dacă este îndeplinit pragul de 35 de ani de cotizare. La celălalt capăt al grilei, pentru creșterea unui singur copil, reducerea este de 6 luni.
Scăderea vârstei standard se acordă gradual: 6 luni pentru un copil, 1 an pentru 2 copii, 1 an și 6 luni pentru 3 copii, 2 ani pentru 4 copii, 2 ani și 6 luni pentru 5 copii, 3 ani pentru 6 copii și 3 ani și 6 luni pentru 7 sau mai mulți copii. Măsura se aplică mamelor biologice care au crescut copiii până la vârsta de 16 ani și mamelor adoptive care i-au crescut cel puțin 13 ani.
Condițiile sunt cumulative. Prima este îndeplinirea stagiului complet de cotizare contributiv de 35 de ani. Fără acest prag, reducerea nu se aplică. A doua ține de dovedirea creșterii copiilor în limitele prevăzute de lege. Pentru mamele biologice, pragul este până la 16 ani, iar pentru mamele adoptive, cel puțin 13 ani.
Documentele cerute pentru acordarea reducerii sunt certificatele de naștere sau hotărârea de adopție și o declarație pe propria răspundere privind creșterea copiilor conform condițiilor legale. Lipsa actelor sau necorelarea lor cu cerințele privind vechimea și creșterea copiilor duce la pierderea accesului la reducerea de vârstă, chiar dacă numărul de copii ar încadra solicitarea într-o tranșă mai avantajoasă.
Facilitatea poate fi cumulată cu alte reduceri de vârstă, inclusiv cele acordate pentru condiții speciale de muncă, însă plafonul total este de 11 ani. Pentru femeile care au și alte temeiuri de reducere a vârstei de pensionare, calculul trebuie raportat la această limită. Verificarea trebuie făcută în funcție de trei elemente: anii de cotizare, numărul de copii eligibili și reducerea totală deja acumulată din alte condiții de muncă.
Potrivit Financiarul, măsura mută mai devreme momentul în care venitul salarial este înlocuit de pensia publică și are efect direct asupra planificării financiare. O ieșire mai rapidă din activitate înseamnă mai mulți ani finanțați din pensie și din economiile acumulate.
Textul mai arată că impactul se vede și în piața muncii. Femeile eligibile primesc o opțiune legală de retragere accelerată, companiile pot pierde mai devreme angajate cu experiență, iar sistemul public de pensii preia mai repede obligația de plată. Toate acestea apar într-un context marcat de presiunea demografică, scăderea natalității și emigrarea forței de muncă.
Fără o estimare oficială privind numărul anual de beneficiare și costul bugetar, efectul cert rămâne unul de structură: o categorie de salariate poate părăsi mai devreme activitatea, iar perioada de contribuție la sistem se poate încheia înainte de atingerea vârstei standard, chiar dacă stagiul complet de 35 de ani a fost deja realizat.
În acest cadru, „Până la 24% din pensie este miza noilor reguli pentru ieșirea anticipată.”
