Pacient de 59 de ani cu simptome de AVC a fost trimis între Ploiești și București pe fondul lipsei neurologilor

Pacient de 59 de ani cu simptome de AVC a fost trimis între Ploiești și București pe fondul lipsei neurologilor

Un pacient de 59 de ani a ajuns luni, 20 iulie 2026, la ora 4.58, la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, în municipiul Ploiești, județul Prahova, cu simptome de accident vascular cerebral. Câteva ore mai târziu, bărbatul a fost transportat la Spitalul Elias din București, apoi readus la Ploiești. Familia susține că pacientul a fost plimbat între spitale din cauza lipsei medicilor neurologi.

Conducerea medicală a SJU Ploiești afirmă că, în momentul prezentării, simptomele existau de 24 de ore. Potrivit spitalului, acest detaliu a schimbat decisiv tipul de intervenție posibilă. Directorul medical al unității spune că pacientul nu se mai încadra în fereastra de 4-12 ore în care se pot face proceduri precum tromboliza sau trombectomia, iar transferul la Elias a avut ca scop un consult neurologic rapid.

Dr. Andrei Ilinca, director medical al SJU Ploiești, a prezentat cronologia cazului. „Într-adevăr, s-a prezentat pacientul la ora 4.58, în cursul dimineții de ieri (n. red. 20 iulie 2026). Pacientul prezenta simptome de accident vascular de 24 de ore. (…) Neavând noi gardă de Neurologie, s-a găsit să se trimită totuși la Spitalul Elias, pentru a-l consulta un neurolog cât mai repede (…) În cadrul AVC-ului, în primele 4-12 ore sunt anumite proceduri care se realizează. Este vorba de tromboliză sau, eventual, o trombectomie, dar care, pentru cazuri care sunt mai vechi, cum e în cazul acesta 24 de ore, nu se mai pretează la procedurile respective și rămâne un tratament clasic, conservator. A fost consultat de medicul de acolo, într-adevăr s-a confirmat accidentul vascular, s-a stabilit un tratament și recomandarea a fost să se întoarcă, deoarece poate fi internat în continuare pe secția noastră de Neurologie.”

Familia are o altă versiune și spune că pacientul ar fi fost trimis înapoi de la Spitalul Elias din lipsă de locuri. Poziția oficială a Spitalului Elias nu apare în informațiile publice despre acest caz.

La mijlocul acestui episod este și deficitul de personal de la SJU Ploiești. Spitalul deservește 800.000 de locuitori, iar secția de Neurologie funcționează cu doi medici, deși necesarul este de cinci-șase. În aceste condiții, unitatea nu poate asigura continuitatea gărzilor. Diferența dintre câteva ore și o zi întreagă poate schimba tratamentul disponibil pentru un pacient cu AVC și șansele de recuperare. Potrivit Jurnalul Național, presiunea este în creștere și în Unitatea de Primiri Urgențe.

Numărul prezentărilor la UPU a ajuns la 240 de pacienți pe zi în prezent, față de o medie de 180 pe zi în urmă cu un an. Creșterea este de 60 de pacienți zilnic, iar în zilele de sărbători legale vârfurile depășesc 300 de cazuri.

Conducerea spitalului spune că a încercat în repetate rânduri să acopere lipsa neurologilor. În ultimii doi ani au fost organizate patru sau cinci concursuri pentru posturi, fără rezultat. Între timp, spitalul a obținut detașarea unui medic de la MAI și a angajat un altul.

Dr. Andrei Ilinca a descris demersurile făcute pentru acoperirea liniei de gardă la Neurologie. „Noi am făcut cred că zeci de demersuri. Ne-am adresat către toate centrele universitare. Cred că avem patru sau cinci concursuri organizate în ultimii doi ani. S-au făcut cereri către DSP, Ministerul Sănătății, avem documentat absolut tot. A fost una din marele probleme pe care am încercat să le rezolvăm pentru spital garda de neurologie.”

Spitalul oferă bonusuri de până la 2.500 de lei și locuințe de serviciu pentru a atrage medici. Conducerea unității arată însă că aceste stimulente se lovesc de două obstacole: plata gărzilor a rămas la nivelul salarial din 2018, iar cabinetele private reprezintă o concurență directă.

Același director medical a redat argumentul primit de la un neurolog: „De ce aș veni la dumneavoastră să fac o gardă, să văd 50 de cazuri, când eu la cabinetul particular pe două consultații sunt plătit cât pentru o gardă?”

Dr. Ilinca susține că ar fi nevoie și de măsuri legislative care să ajute spitalele județene să acopere liniile de gardă, inclusiv prin obligativitatea unor gărzi pentru cabinete private care decontează servicii prin Casa Națională de Asigurări. La SJU Ploiești, problema rămâne aceeași și după cazul de luni, 20 iulie 2026: acoperirea gărzilor de Neurologie într-un spital care caută de doi ani medici și funcționează sub necesarul de cinci-șase specialiști.