Un studiu realizat pe peste 11.000 de adulți evidențiază că expunerea pe termen lung la poluarea din mediul urban, chiar și la niveluri inferioare celor reglementate, este asociată cu forme mai severe de boli coronariene și că efectele pot varia între femei și bărbați.
Aerul pe care îl respirăm în orașe, deși pare curat, poate afecta grav sănătatea cardiovasculară. Cercetătorii au identificat corelații semnificative între poluarea atmosferică și riscurile cardiovasculare, subliniind importanța calității aerului pentru sănătatea publică.
Când aerul curat nu este atât de sigur pe cât pare
Poluarea aerului constituie o problemă majoră de sănătate la nivel global. Datele Global Burden of Disease arată că în 2021, poluarea a fost responsabilă pentru aproximativ 2,46 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare. Organizația Mondială a Sănătății indică poluarea aerului ca un factor de risc esențial pentru apariția infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral, cu dioxidul de azot și particulele fine PM2.5 fiind cei mai relevanți indicatori de poluare.
Expunerea prelungită la aceste substanțe poate suprasolicita inima și vasele de sânge. Studiile recente evidențiază gravitatea efectelor poluării asupra sănătății și necesitatea implementării de politici care să îmbunătățească calitatea aerului.
Ce au descoperit specialiștii din Toronto
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto, împreună cu University Health Network, au studiat datele a peste 11.000 de adulți care au efectuat tomografii computaționale cardiace între 2012 și 2023. Aceștia au folosit date publice despre poluarea aerului pentru a estima expunerea individuală la PM2.5 și dioxid de azot (NO2), considerați poluanți urbani nocivi pentru sistemul cardiovascular.
Cercetătorii au corelat adresele pacienților cu datele de calitate a aerului pentru a evalua nivelul de poluare la care fiecare a fost expus în ultimii zece ani. Această abordare este crucială pentru dezvoltarea strategiilor de prevenție în marile orașe. PM2.5 provine din diferite surse, cum ar fi gazele de eșapament și emisiile industriale, iar NO2 rezultă din arderea combustibililor fosili.
Prin tomografiile cardiace, specialiștii au evaluat trei indicatori ai bolii coronariene: scorul de calciu, cantitatea totală de placă ateromatoasă și îngustarea arterelor.
Rezultate care schimbă modul în care privim poluarea
Rezultatele studiului, prezentate la Congresul anual al Societății de Radiologie din America de Nord, arată clar că expunerea, chiar și la niveluri scăzute de poluare, este asociată cu creșterea plăcii în arterele coronare. Dr. Felipe Castillo Aravena, medic specialist în imagistică cardiotoracică, a subliniat că expunerea pe termen lung la poluare se leagă de o boală coronariană mai avansată, efectele variind între sexe.
Nu toți suntem afectați la fel
La femei, expunerea prelungită la PM2.5 s-a corelat cu scoruri de calciu mai mari și cu îngustări accentuate ale arterelor. La bărbați, nivelurile ridicate de PM2.5 au dus la scoruri mai crescute și la acumularea mai mare de placă ateromatoasă. Ambele sexe au prezentat o corelație între expunerea la NO2 și boala coronariană. Aceste constatări subliniază nevoia unor abordări personalizate în prevenția bolilor cardiovasculare.
Cifre care spun mai mult decât pare la prima vedere
Studiul a arătat că o creștere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii la PM2.5 duce la o creștere de 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare. Probabilitatea de a dezvolta placă ateromatoasă a crescut cu 13%, iar riscul de boli obstructive ale arterelor coronare cu 23%. Expunerea la NO2 a avut efecte similare, subliniind că chiar și nivelurile scăzute de poluare pot afecta sănătatea inimii.
Ce urmează după aceste descoperiri
Dr. Kate Hanneman, medic radiolog cardiac și autor senior al studiului, a afirmat că acestea sunt printre cele mai ample studii care demonstrează legătura între expunerea la poluanți din aer și indicatorii bolii coronariene. Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial, iar aceste rezultatele subliniază faptul că poluarea aerului este un factor de risc cardiovascular modificabil. Autoritățile ar trebui să acorde o atenție sporită implementării măsurilor de reducere a poluării.
Cercetătorii propun studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care poluarea afectează inima și pentru a stabili relații clare de cauzalitate. Diferențele biologice și sociale ar putea explica variabilitatea efectelor poluării, iar o mai bună înțelegere ar putea conduce la strategii de prevenție și tratament mai eficiente. Aceste constatări oferă o perspectivă valoroasă asupra legăturii dintre mediul urban și sănătatea inimii, evidențiind necesitatea unor politici publice pentru un aer mai curat și sănătatea locuitorilor orașelor.
