Aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene cred că nivelul lor personal de trai se va reduce în următorii cinci ani. Un sondaj Eurobarometru realizat pe peste 26.000 de persoane arată că 29% dintre respondenți anticipează un declin, cu 11 puncte procentuale peste ponderea celor care se așteaptă la o îmbunătățire, respectiv 18%.
Datele arată și o deteriorare deja resimțită de o parte a populației. În ultimele 12 luni, 27% spun că nivelul de trai li s-a înrăutățit, în timp ce doar 11% indică o îmbunătățire, iar 62% vorbesc despre stagnare. În acest context, consumul devine mai prudent, iar sensibilitatea la preț crește în segmentele în care costul vieții influențează direct decizia de cumpărare.
Cea mai importantă preocupare rămâne inflația, creșterea prețurilor și costul vieții. Pentru 47% dintre cetățenii UE, aceasta este tema pe care Parlamentul European ar trebui să o trateze cu prioritate. Procentul este cu 6% peste cel din sondajul anterior, deși subiectul se afla deja pe primul loc. Potrivit informațiilor publicate de Financiarul, această presiune nu mai ține doar de percepție, ci poate duce la cereri politice pentru măsuri cu impact bugetar, fiscal sau de reglementare.
Pesimismul nu este distribuit uniform. În rândul persoanelor de 55 de ani și peste, 34% cred că nivelul de trai va scădea, față de 17% dintre respondenții mai tineri. Diferența de 17 puncte procentuale este relevantă pentru domenii care depind de consumul gospodăriilor mature, de la retail alimentar la servicii și sănătate.
La nivelul statelor membre, Franța înregistrează cel mai ridicat nivel de răspunsuri negative: 44% dintre respondenți se așteaptă ca situația lor să se înrăutățească, cu 15 puncte procentuale peste media UE, de 29%. Portugalia, Germania și Austria au rezultate apropiate. În schimb, țările nordice și Europa Centrală și de Est apar mai optimiste. În Polonia, doar 9% se așteaptă la o deteriorare a situației, iar în Ungaria procentul este de 8%, cel mai redus nivel de pesimism economic din întregul bloc.
Sondajul nu oferă o cifră separată pentru România. Datele disponibile permit doar plasarea țării în tabloul mai larg al Europei Centrale și de Est, unde perspectivele par mai bune decât în vestul continentului. Prin urmare, nu poate fi extrasă o concluzie locală fermă doar din aceste informații, dar se poate observa o direcție regională mai puțin pesimistă.
Per ansamblu, imaginea Uniunii Europene rămâne favorabilă. 50% dintre cetățeni au o percepție pozitivă despre UE, față de 17% care au una negativă. Totuși, acest avantaj se reduce în Franța, Austria, Grecia și Cehia. Conform Euronews, doar 62% dintre respondenții din Franța și Austria consideră că balanța generală a apartenenței la UE a fost pozitivă, cel mai scăzut nivel din Europa după Bulgaria, cu 57%.
Un oficial al Parlamentului European a legat direct situația economică de felul în care sunt privite instituțiile europene, afirmând: „Există mai mulți factori de luat în considerare, dar incertitudinea economică și creșterea prețurilor ar putea influența modul în care este percepută UE.” În acest climat, inflația și costul vieții nu mai sunt doar indicatori economici, ci factori care pot influența încrederea în instituții, preferințele electorale și predictibilitatea mediului de reglementare.
