Adoptarea urgentă a legilor din PNRR a devenit o problemă cu efect economic direct, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a arătat că peste 4,5 miliarde de euro depind de acest pas, iar suma reprezintă 1% din PIB. Banii vizează investiții deja bugetate, de la autostrăzi și căi ferate până la spitale, școli și energie. Dacă aceste fonduri nu mai intră, diferența se mută în datorie.
Ilie Bolojan a explicat legătura dintre PNRR și stabilitatea financiară a țării. „Fondurile din PNRR acționează ca un motor de creștere economică. Fără ele, agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea în țara noastră. Efectul ar fi creșterea costurilor de împrumut, atât pentru stat, cât și pentru firme și cetățeni, iar fondurile de investiții ar ocoli România. Trebuie să evităm acest pericol!”
Blocajul legislativ nu înseamnă doar o întârziere administrativă. Fără legile adoptate de Parlament, Comisia Europeană nu poate valida îndeplinirea condițiilor, iar fără această validare România nu încasează tranșele rămase. Potrivit Financiarul, autoritățile au evaluat riscul exact la 4,5 miliarde de euro, bani condiționați de reformele și legile asumate în relația cu Comisia Europeană.
Problema nu se oprește la un simplu vot. Comisia Europeană trebuie să considere conforme formele finale ale legilor adoptate. O întârziere mai mare crește și riscul unor probleme la validarea finală. România are șase proiecte care își așteaptă aprobarea. Printre jaloanele critice se află noua Lege a salarizării, aflată în faza finală la Ministerul Muncii și care trebuie asumată parlamentar de un guvern fără majoritate. Această lege presupune o creștere estimată a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual.
Pierderea fondurilor europene ar afecta întreaga economie prin costul capitalului. Dacă 1% din PIB dispare din finanțarea externă nerambursabilă, presiunea se mută spre împrumuturi. În acest punct, orice deteriorare a încrederii se vede în dobânzi mai mari pentru stat, pentru firme și pentru debitorii locali, iar investițiile private devin mai dificil de finanțat. Ilie Bolojan a rezumat această relație astfel: „Indiferent ce guverne vom avea în anii următori, nu vom putea evita împrumuturile, pentru că necesarul de finanțare e mare. Și ne putem finanța la costuri rezonabile doar dacă ne îmbunătățim sau, măcar, ne menținem ratingul de țară.”
Pe plan politic, PSD a anunțat că nu va vota proiecte de lege fără propriile condiții pentru „protejarea intereselor naționale” și a cerut Guvernului să își găsească majoritatea. În același timp, Sorin Grindeanu a susținut că nici măcar nu au fost depuse proiectele necesare la Camera Deputaților. El a declarat: „A mai trecut o zi. Am verificat acum în tot aparatul administrativ al Camerei Deputaților. Parlamentarii puterii nu au depus NICIUN proiect de lege privind restanțele din PNRR. Cum se poate convoca sesiune extraordinară dacă nu avem niciun proiect depus?! Cum Guvernul demis nu mai poate depune inițiative la Parlament, era de datoria aleșilor PNL și USR să facă acest lucru. Nu au făcut-o!”
Astfel, blocajul are două componente: PSD condiționează votul, iar parlamentarii puterii sunt acuzați că nu au pornit formal traseul legislativ. Miza rămâne aceeași: 4,5 miliarde de euro, echivalentul a 1% din PIB, și riscul unei finanțări mai scumpe pentru întreaga economie.
