Aproximativ 60.000 de angajați din sistemul sanitar au fost invitați prin SMS și e-mail să verifice concret ce înseamnă pentru propriul buzunar proiectul noii legi a salarizării. Acțiunea face parte dintr-o consultare națională lansată de Federația „Solidaritatea Sanitară”, care le propune membrilor săi să compare venitul actual cu cel care ar rezulta din aplicarea noilor reguli. Demersul mută discuția de la principii generale la calculul individual, fiecare salariat putând vedea dacă legea i-ar aduce o creștere, o scădere sau o menținere a veniturilor.
Instrumentul central al consultării este un „comparator de salarii”, o aplicație online actualizată cu prevederile proiectului de lege în varianta sa din 20 august 2026. Federația „Solidaritatea Sanitară” a transmis într-un comunicat de presă că „fiecare angajat este invitat să utilizeze comparatorul salariilor din sănătate pentru a verifica care ar fi veniturile generate de aplicarea proiectului de lege și care este raportul lor cu veniturile existente deja în plată”. Practic, proiectul este testat direct pe salariul aflat deja în plată al fiecărui participant.
Ce modificări cere sindicatul și ce impact au asupra bugetului
În paralel cu această consultare, federația a inițiat și o acțiune de lobby parlamentar pentru a modifica proiectul de lege. Revendicările sindicale, dacă ar fi acceptate, ar crește costurile reformei salariale peste limita deja stabilită de Guvern.
Lista de solicitări include trei puncte majore. Prima cerere vizează exceptarea unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății de la plafonul general de 20% pentru sporuri și aplicarea unei limite superioare, de 30%. A doua modificare solicitată este introducerea unui interval de plată de 50%-100% pentru orele suplimentare lucrate în zilele libere și de sărbători legale. Ultima cerință este ca majorările salariale rezultate din noua lege să fie finanțate integral de la bugetul de stat.
Aceste propuneri intră în conflict direct cu anvelopa bugetară de 8 miliarde de lei, stabilită de Ministerul Finanțelor pentru această reformă asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Orice cost suplimentar acceptat peste acest plafon negociat cu Comisia Europeană ar obliga statul fie să taie cheltuieli din alte sectoare, fie să adâncească deficitul bugetar, conform Financiarul.
Rezultatele consultării, argument în negocierile politice
Rezultatele consultării la care participă cei 60.000 de angajați vor fi agregate și folosite ca argument în discuțiile cu partidele politice. Federația a anunțat că va trimite datele finale tuturor partidelor pentru a le oferi o bază solidă în momentul în care vor vota legea în Parlament. „Rezultatele finale ale consultării vor fi transmise tuturor partidelor politice, astfel încât să le permită celor aleși adoptarea unei decizii informate privitoare la proiectul legii salarizării, în acord cu interesele celor pe care-i reprezintă”, se arată în comunicatul federației.
Miza este dublă. Dacă simulările arată că mulți angajați ar urma să piardă bani, crește riscul unui conflict social, cu posibile proteste care ar afecta funcționarea spitalelor. Pe de altă parte, dacă revendicările sindicale sunt preluate în forma finală a legii, presiunea se mută pe bugetul public, care trebuie să respecte constrângerile asumate prin PNRR.
