BNR: Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracţia suferită anterior

0

În România, activitatea economică a recuperat în trimestrul III din 2020, o parte însemnată din contracţia suferită anterior, deşi ceva mai puţin decât s-a anticipat, se arată în urma şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 15 ianuarie 2021.

„Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracţia suferită anterior, deşi ceva mai puţin decât s-a anticipat, crescând cu 5,8% în termeni trimestriali, după scăderea cu 12,2% din trimestrul anterior, şi reducându-şi declinul în termeni anuali la -5,7%, de la -10,3% în trimestrul II. În absenţa scăderii drastice a producţiei agricole – cu impact inclusiv asupra PIB potenţial -, economia şi-ar fi atenuat contracţia în termeni anuali la -3,2%, au sesizat membrii Consiliului, evoluţiile făcând probabilă o resorbire consistentă a deficitului de cerere agregată în acest interval, doar uşor mai estompată decât cea prognozată în noiembrie 2020”, menţionează sursa citată.

Această redresare s-a datorat, în principal cererii interne, şi mai cu seamă consumului gospodăriilor populaţiei. Acesta s-a redinamizat puternic în trimestrul III, în condiţiile revigorării cumpărărilor de mărfuri şi servicii după ridicarea unor restricţii de mobilitate, pe fondul situaţiei relativ ameliorate a pieţei muncii şi al reaccelerării creşterii venitului disponibil real, inclusiv sub impactul majorării pensiilor în luna septembrie 2020 şi al scăderii ratelor dobânzilor la creditele populaţiei. În acelaşi timp, formarea brută de capital fix a continuat să crească uşor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcţiilor, cu aportul solid al investiţiilor publice şi cu sprijinul programelor guvernamentale, evoluţie de natură să sporească potenţialul de creştere a economiei în perspectivă.

În contextul redresării, exportul net şi-a diminuat vizibil contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, au semnalat unii membri ai Consiliului, în condiţiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri şi servicii, antrenând şi o scădere a deficitului balanţei comerciale în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent şi-a reluat însă creşterea în termeni anuali, ca urmare a reînrăutăţirii balanţei veniturilor primare pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a continuat să se reducă.

Membrii Consiliului au remarcat că situaţia de pe piaţa muncii a cunoscut o relativă ameliorare de la mijlocul trimestrului III 2020, pe fondul redresării activităţii în sectoare importante, dar şi cu aportul măsurilor guvernamentale destinate păstrării relaţiilor de muncă. Efectivul salariaţilor din economie a crescut continuu în intervalul august-noiembrie, recuperând o bună parte din scăderea suferită în primăvară, iar rata şomajului BIM a urmat o traiectorie prevalent descrescătoare, coborând de la vârful de 5,5% atins în contextul pandemiei în luna iulie, la 5,1% în noiembrie. În acelaşi timp, rata locurilor de muncă vacante s-a mărit uşor în trimestrul III, în premieră pentru ultimele 8 trimestre, astfel încât piaţa muncii şi-a stopat tendinţa de relaxare, în contextul unor schimbări structurale tot mai evidente.

Din punct de vedere al salarizării, în aceste condiţii, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgenţă ca urmare a apelului extins la şomaj tehnic, creşterea anuală a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în trimestrul III şi a rămas apoi cvasi-constantă în octombrie-noiembrie, nu departe de nivelurile înregistrate în lunile premergătoare şocului pandemic. S-a apreciat că, pe orizontul apropiat de timp, situaţia pieţei muncii va rămâne probabil favorabilă – inclusiv pe fondul prelungirii unor măsuri de sprijin guvernamental şi al adaptării progresive a activităţii şi condiţiilor de lucru ale firmelor la distanţarea socială -, avându-se în vedere şi rezultatele unor sondaje de specialitate. Perspectiva mai îndepărtată continuă însă să fie marcată de incertitudini ridicate, în condiţiile agravării crizei sanitare în unele ţări europene şi ale prelungirii actualului val pandemic pe plan intern, ce induc riscuri la adresa unor sectoare şi viabilităţii unor firme.

Dar şi evoluţiile recente de pe piaţa financiară internă au fost îndelung discutate de către membrii Consiliului. S-a convenit că ele reflectă o ameliorare evidentă a percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei româneşti ulterior evenimentelor politice din decembrie 2020, de natură să contribuie, împreună cu creşterea apetitului global pentru risc, şi la relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe segmentul monetar. Sub influenţa acestora, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit, iar apoi şi-au accelerat descreşterea, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă chiar după prima decadă a lunii decembrie 2020.

La fel şi rata de schimb a leului a rămas relativ stabilă inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021, în linie cu comportamentul său din 2020, susţinut de diferenţialul ratelor dobânzilor de pe piaţa financiară, în condiţiile unei scăderi treptate a acestuia, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, iar IRCC şi-a accentuat uşor descreşterea în debutul anului curent; caracteristicile indicelui rămân însă o sursă de incertitudine în ceea ce priveşte transmisia politicii monetare, au reiterat unii membri ai Consiliului.

În contextul viitorului, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte probabil o creştere uşoară în primele două luni ale anului curent, urmată de o corecţie la finele trimestrului I.

În opinia BNR, creşterea este atribuibilă integral componentelor exogene ale IPC, au subliniat unii membri ai Consiliului, şi este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2020, care anticipează menţinerea dinamicii inflaţiei în proximitatea punctului central al ţintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată. Principalele influenţe în sens ascendent din debutul anului sunt aşteptate să vină din evoluţia preţului combustibililor, inclusiv pe fondul efectului de bază asociat eliminării supraaccizei la carburanţi în ianuarie 2020, precum şi din dinamica preţurilor administrate, în contextul liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici. Incertitudinile asociate acestui proces sunt însă considerabile, au concluzionat membrii Consiliului în urma evaluării făcute, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC pe orizontul scurt de timp decât cele previzionate. În schimb, din partea preţurilor LFO sunt posibile efecte dezinflaţioniste ceva mai accentuate, au opinat unii membri ai Consiliului, evocând producţiile mari obţinute la unele categorii de legume şi fructe, precum şi slăbirea cererii de asemenea alimente, pe fondul restricţiilor de funcţionare a unor sectoare în contextul noului val pandemic.

Totodată, s-a observat că, pe orizontul apropiat de timp, influenţe dezinflaţioniste notabile vor continua să decurgă din efecte de bază asociate scumpirilor anterioare ale unor produse alimentare procesate, mai ales ale cărnii de porc, şi într-o mică măsură din evoluţia preţurilor importurilor, sub impactul dinamicii aşteptate a cursului de schimb al leului, toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază.

Se anticipează o atenuare a presiunilor inflaţioniste venite din perturbaţii în lanţuri de producţie/aprovizionare şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, dar şi evidenţierea efectelor dezinflaţioniste incipiente ale gap-ului negativ al PIB deschis în trimestrul II 2020, precum şi a influenţelor deficitelor de cerere persistente pe anumite segmente de mărfuri şi servicii prestate populaţiei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va accelera probabil scăderea în trimestrul I, în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2020, care indică coborârea şi menţinerea acesteia începând cu semestrul II al anului curent vizibil sub punctul central al ţintei, au subliniat membrii Consiliului.

Sursa: News24.ro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata